Emoţie mare au stârnit în rândul bancherilor afirmaţiile recente ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu privind reticenţa băncii centrale de a lungi scadenţa injecţiilor de lichiditate sau de a accepta drept colateral credite ipotecare împachetate sub diferite forme.

Isărescu a declarat că BNR nu este dispusă să extindă scadenţele la operaţiunile repo sau să diminueze prea curând rezervele minime obligatorii şi nici nu intenţionează să dea lichiditate băncilor pe baza portofoliilor de credite imobiliare. În prezent, BNR oferă lichiditate băncilor pe maximum 7 zile şi acceptă drept garanţii titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă, scrie zf.ro.

După ce din octombrie 2011 BNR a început să injecteze săptămânal bani în piaţă prin operaţiuni repo, bancherii s-au simţit încurajaţi să spere şi la operaţiuni cu scadenţe mai lungi care să-i ajute să-şi mai regleze dezechilibrele din bilanţuri dintre maturitatea pasivelor şi cea a activelor. Mai mult, piaţa susţinea că împrumuturile în lei pentru clienţi nu se pot ieftini dacă BNR nu face repo la scadenţe mai lungi."Dacă am majora la două săptămâni, ar cere la o lună. Dacă am face pe şase luni, ar cere trei ani. Nu cred că am atenua discuţiile. Se vor găsi unii să ne critice. Să vedem ce ne-ar aduce ca şi colateral pe trei ani", a spus Isărescu.

Bancherii sunt cu atât mai surprinşi de poziţia adoptată de BNR, cu cât banca centrală a Ungariei a anunţat recent că este gata să le ofere băncilor refinanţare pe doi ani pe bază de colateral şi la dobândă variabilă dată de rata dobânzii de politică monetară.

Mai mult, colegii de la Budapesta ai guvernatorului Isărescu au entuziasmat piaţa prin pregătirea unui nou program de achiziţii de obligaţiuni ipotecare emise de băncile comerciale şi, nu în ultimul rând, prin exprimarea intenţiei de a lărgi paleta de garanţii acceptate la operaţiunile de refinanţare.

Toate aceste măsuri ar avea drept scop rezolvarea constrângerilor de lichiditate cu care se confruntă băncile din Ungaria şi relansarea creditării după ce sistemul bancar a suferit mai multe şocuri succesive. Evident, băncile din România nu se află într-o situaţie comparabilă în condiţiile în care chiar BNR a avut grijă să le protejeze de iniţiative legislative potenţial generatoare de probleme precum legea falimentului personal sau eventuala introducere a unei taxe speciale pentru instituţiile bancare.

Cât priveşte extinderea de către BNR a paletei de garanţii acceptate, Isărescu spune că BNR nu are de gând să se transforme în societate de administrare a imobiliarelor şi că bancherii şi-au asumat nişte riscuri pe care tot ei trebuie să le administreze.