Istoria recentă a Mexicului

Mexicanii au ieşit în stradă şi au bătut cu lingurile în blidele goale. Au ieşit aşa mai multe zile la rând. Demonstraţiile nu s-au oprit până când preşedintele ţării n-a trecut la exploatarea petrolului în proprietatea statului. A urmat o perioadă de mare criză economică în Mexic. Dobânda băncilor pentru împrumuturile guvernamentale ale Mexicului urcase la cer. Guvernul era obligat să reducă drastic cheltuielile de stat. Era obligat, de asemenea, să tipărească monedă fără acoperire economică, spre a putea acoperi cheltuielile de stat strict necesare. Inflaţia a crescut galopant. Guvernul a cerut ajutor guvernului SUA. SUA erau interesate de închiderea crizei, din cauză că imigraţia mexicanilor către statele americane atingea cote fără precedent. Ajutorul SUA a fost condiţionat: Mexicul trebuia să treacă sub controlul FMI şi, drept urmare, îşi va putea relua împrumuturile ieftine. A trecut. FMI a cerut reprivatizarea exploatărilor. Azi, Mexicul are o creştere economică de 2,9% şi o inflaţie de 3,4%.

x
x x

Ajutorul SUA a mai fost condiţionat de ceva: Parchetele din statul mexican să fie subordonate Serviciilor de informaţii, iar aceste Servicii să aplice o reţetă a FBI care, pentru public, ar fi urmărit demantelarea cartelurilor de droguri, dar, ocult, avea drept scop urmărirea stării de spirit a populaţiei ca nu cumva, de undeva, să repornească valul naţionalist al revendicărilor pentru noi naţionalizări.

x
x x

România este evaluată, nu doar din cauza lui Ceauşescu, ci şi din cauza succesului interbelic al mişcărilor legionare, ca un mediu social premodern cu un puternic potenţial naţionalist (fie prin manipulare externă, maghiară sau rusească, fie prin forţa charismatică a unor lideri politici autohtoni). Pentru ca acest potenţial să rămână latent, inactiv, fără expresie publică, în 2005, SUA (prin CIA) au convins preşedintele României să accepte reţeta FBI pentru Mexic. Sub masca unei mari campanii Anticorupţie urma să fie implementate, în secret, toate ingredientele unei noi poliţii politice, a cărei misiune esenţială trebuia să fie neutralizarea germenilor naţionalişti. Misiunea a reuşit. Azi, în UE, România este cel mai puţin expusă unor mişcări eurosceptice ori naţionaliste. Din păcate, în colateralele ei, misiunea a fost exploatată şi pentru răfuieli politice de interes personal sau partinic, lăsând în urmă multe abuzuri judiciare.

x
x x

Era în interes naţional să fie acceptată reţeta FBI? Această dezbatere ne-ar duce departe, mult prea departe. Ar da naştere chiar unor mişcări naţionaliste. De aceea, preşedintele Iohannis va putea desecretiza deciziile CSAT prin care a fost implementată la noi noua poliţie politică, dar Traian Băsescu nu se va putea apăra spunând că aşa i-a cerut CIA. Când, în 2016, februarie, preşedintele i-a cerut generalului Oprişor, secretarul CSAT, să scoată public secretul echipelor mixte, va fi avut deja, sau n-a avut un anume OK din SUA? Iată întrebarea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioan Buduca 1112 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.