Istorie cu parfum la Pelişor!

Muzeul Parfumului, împreună cu Casa Regală a României, a organizat expoziţia Istorie cu parfum pentru a marca 140 de ani de la naşterea Reginei Maria.

În perioada 1 iulie – 15 septembrie, decorul regal al Castelului Pelişor va fi completat de parfumurile care, ani de-a rândul, au încântat minunatele doamne ale culturii, politicii şi vieţii mondene de pretutindeni şi au sedus generaţii de domni.

Cu toţii iubim parfumurile, dar prea puţini dintre noi le cunoaştem şi poveştile. Iată de ce, Beautik Haute Parfumerie şi-a dorit să prezinte publicului bucureştean, şi nu numai, ce înseamnă istoria parfumurilor, creând în România un muzeu dedicat acestora. Proiectul Muzeul Parfumului este o iniţiativă culturală unică, privată, născută din pasiunea pentru parfumuri şi din impactul emoţional pe care acestea îl au.

Un parfum bun este acela pe care vrei să-l simţi iar şi iar. Ce altceva ar putea fi mai evocator decât un parfum? Mai mult decât o mireasmă, el este o adevărată emoţie închisă în flacon. Un parfum este cea mai intensă formă a amintirii. Încă de când era o tânără principesă britanică, Regina Maria şi-a manifestat preferinţa pentru Casa de parfumerie Houbigant din Paris.

Regina Maria, Regina Artelor

Muzeul parfumului adună o colecţie impresionantă de peste 3.000 de sticle, parfumul preferat al Reginei Maria creat de Houbigant, sticle din cristal Baccarat vechi de aproape un secol, parfumuri româneşti sau ediţii limitate ale celor mai iubite şi mai apreciate esenţe.

Se spune că ani buni după moartea Reginei Maria, camerele Castelului Pelişor din Sinaia au fost inundate de mirosul parfumului de violete al suveranei. Legendă sau nu, adevărul este că violetele erau preferatele suveranei României.

Regina Maria, emblemă a casei Houbigant

La vernisaj, Val Iacob, directorul Muzeului Parfumului, afirma: “Regina Maria a folosit o lungă perioadă de timp un singur parfum, se numea Mon Boudoir, care, la moartea Reginei Maria, în 1938, a fost retras din producţie ca omagiu. Conţinea ingredientele foarte dragi Reginei: irisul şi violetele, bineînţeles”. Val Iacob a dus la Pelişor mai multe esenţe istorice, ferecate în sticluţe originale.

Celebra casa Houbigant a ales-o pe Regina Maria ca emblemă a parfumurilor sale.

Houbigant, Quelques Fleurs Royale

La zece ani de la moartea reginei, la 10 mai 1948, „Salonul de Aur s-a umplut dintr-odată de parfumul favorit al Mariei, unul inconfundabil, din violete de India, de pe coasta Coromandel, dăruit ei de un maharajah într- un mic flacon încrustat cu pietre preţioase.(…) Ciudat era faptul că mireasma nu se deplasa în afara camerei, nu se revărsa pe coridor”.

Este o mărturie a unui bătrân grădinar de la castel, pe care, poate fără voia sa, scriitorul Sergiu Radu Ruba, scriind Doliu violet, a transformat-o în legendă. Au mai fost asemenea momente. „Parfumul a reapărut însă la 25 octombrie 1948, de ziua de naştere a regelui Mihai, la 8 noiembrie, de ziua sa onomastică şi la 30 decembrie, data detronării aceluiaşi”. Mirosul bântuia castelul.

Parfumuri ce rămân fidele istoriei şi tradiţiei

Expoziţia se află în salonul de la parterul castelului Pelişor, singurul muzeu Art Nouveau din România. În vitrinele înşiruite de-a lungul pereţilor sunt expuse 1.000 de sticluţe din care majoritatea, după grosimea sticlei de Baccarat, forma dopului, etichetă, se vede că aparţin secolelor XVIII şi XIX. Pentru cunoscători, sunt expuse liste cu denumirea, producătorul şi anul lansării parfumului. Se pot recunoaşte nume ca Guerlain, Caron, Patou, Dior, Rochas, Nina Ricci, Bourjois, Lanvin, Chanel, Givenchy, Pierre Balmain, Hermes, Nino Cerruti, Lancôme, dar şi Issey Miyake, Estée Lauder. De remarcat, sticluţa în care fusese esenţa utilizată în 1820 de Pauline Bonaparte, cât şi parfumul preferat al lui Napoleon Bonaparte, cea livrată reginei Maria de Parfumeria Regală în 1922, o esenţă Haubignant din 1912, parfumul prinţesei de Monaco, Grace Kelly…

Miresme irizate de violete

Sticlele de parfum expuse aduc mireasma zilelor de odinioară, cu regine şi împărătese, cu mari actriţe şi dansatoare. Shalimar, creat în mijlocul perioadei anilor nebuni de către Jacques Guerlain, exprimă chintesenţa acestora, simbolizând exotismul şi emanciparea femeii. O adiere de orientalism suflă deasupra lumii artelor. Josephine Baker, zeiţa neagră triumfă în Revue nègre. Arta neagră entuziasmează. Doamnele, printre care Colette, Arletty sau Coco Chanel, îşi taie părul a la Jeanne d’Arc. Shalimar este prezentat la New York, inspirând o melodie cu acelaşi nume. Shalimar înseamnă templu al iubirii în limba sanscrită, provenind de la numele grădinilor din Shalimar care au adăpostit dragostea împăratului Jahan şi a soţiei lui favorite, Mumtaz Mahal. Impresionat de această frumoasă poveste de dragoste, Guerlain a imaginat Shalimar ca pe un parfum al iubirii. Este un parfum cald şi senzual, mângâietor şi suav, cu o boare proaspătă şi răcoroasă de bergamotă, alături de miez de trandafir, iasomie, vanilie, iris, patchouli, tămâie şi boabe tonka.

La Pelişor puteţi admira elegantele recipiente special create pentru parfumuri

Un altă sticlă de parfum este cea care aminteşte de L’Heure Bleue, de asemenea de la Guerlain, în care aroma de bergamotă e acompaniată de o notă de anason. Încântă, prin santalul său stârnit de flori apetisante, de la tuberoză la violete, de la trandafir la floarea de portocal amar şi de garoafă. L’heure bleue impune prin eleganţă şi romantism. Surorile Francois Dorleac şi Catherine Deneuve aminteau că au cunoscut acest parfum magnific la vârsta adolescenţei. Sticla lui frumoasă aminteşte de filmul Belle du Jour al lui Luis Bunuel. Farmecul delicat, irizat al parfumului le-a fermecat pe Isabelle Adjani, Brigitte Bardot, Isabelle Huppert, Romy Schneider.

O elegantă sticlă de parfum Houbigant

Dorit şi imaginat de Maurice Roger, preşedintele-director de odinioară al Casei de parfumuri Dior, Poison este parfumul profetic al anilor ’80, ce posedă de asemenea o notă florală în care se împletesc parfumuri de trandafir, iasomie şi tuberoză. Culorile lui, negru, verde smarald, păstrează amintirea serbărilor fastuoase ce au marcat lansarea lui la Castelul Vaux-Le-Vincomte de Isabelle Adjani.

Boudoir este parfumul excentric al exuberantei creatoare engleze Vivienne Westwood, care îmbină miresmele florale cu scorţişoară, cardamom, santal, patchouli, vanile Bourbon, floare de clematită şi floare de tutun, oferind un miros floral şi picant.

Prea puțin contează sticla dacă eşti ametit de conţinutul ei

Habanita acompania de minune aroma de tutun blond pe care femeile emancipate căpătaseră prostul obicei de a-l fuma în jurul anilor ’20. Din nota de mijloc, marcată de iasomie de Grasse, se dezlănţuie vanilia şi vetiverul Bourbon, oferind un acord de ciocolată amară, presărat cu note de lămâi, floare de portocal amar, lemn de cedru, mosc, muşchi de stejar, patchouli, ambră.

O altă sticlă de parfum, Vol de nuit, de asemenea de la Guerlain, învăluie în cruditatea aromei de bergamotă, floare de portocal amar şi boabe de piper, iasomie albă, lăsând în urma lui o adiere pudrată, imposibil de uitat. Este parfumul asociat celebrei editorialiste Ines de la Fresange.

Houbigant

Compoziţia bogată a fastuosuluui Bal a Versailles duce cu gândul la Curtea ”parfumată” a lui Ludovic al XV-lea, ce pare un menuet savant de note în arome de portocală, bergamotă şi lămâi din Italia, floare de portocal amar de Tunisia.

O altă sticlă scoate în evidenţă parfumul Poivre de Caron. Acesta cultivă note de cuişoară care condimentează aroma de garoafă. Farnesiana prezintă floarea de Cassia într-o formă apetisantă, iar numele este inspirat de Palatul Farnese din Roma, de aria clopoţeilor din Lakmé de Leon Delibes. Totuşi, această apă de toaletă rămâne una lejeră şi vaporoasă.

La vernisajul expoziţiei de la Pelişor

În 1949, Casa Caron prezenta două faţete ale aceleiaşi flori cu Or et Noir şi Rose. Erau două parfumuri somptuoase în care trandafirul de Anatolia devenea cremos, cald şi oriental. Acest trandafir preţios şi sublim amintea de trandafirul de argint oferit Sofiei de Octavian în Cavalerul Rozelor, celebra operă a lui Richard Strauss.

O altă sticlă este cea de la Chanel, numită Mitsuko, care înseamnă mister în limba japoneză. Este povestea unei iubiri imposibile între Mitsuko, soţia unui amiral japonez, şi un tânăr ataşat în marina britanică, ce a inspirat Madama Butterfly. Mireasma de vanilie este absolut splendidă şi dăinuie în memorie datorită aromelor de muşchi de stejar, a mirodeniilor, vetiverului, frunzelor de patchouli şi ambrei, mirosind a pasiune şi mister.

Regina Maria la Peleş

Sticla de Arpège este şi astăzi un cadou de dragoste, dăruit de o mamă fiicei ei. Jeanne Lanvin i- a oferit-o lui Marie Blanche de Polignac, muziciană renumită, cea care l-a numit Arpège după ce i-a simţit mirosul divin. Faimosul bol negru a fost conceput de Armand Rateau. Peste 60 de componente naturale se regăsesc în acest minunat parfum, care are prospeţimea bergamotei, a florii de portocal amar şi a caprifoiului.

Persistă în sălile Muzeului Peleş, şi azi, parfumurile Reginei Maria, voluptuoase, răpitoare şi provocatoare, rafinate, celebre pentru persistenţa lor, în special între pereţii budoarului.

Francis Kurkdjian, Lumiere noire

Personaj al perioadei Belle Epoque, definitorie pentru construirea imaginii feminine suave, dar cu personalitate care domină viaţa mondenă şi artele, Regina Maria a României a ales parfumul Quelques Fleurs Royale de la Houbigant, un parfum absolut unic, care completa într-o manieră desăvârşită ţinuta sa plină de distincţie.

Quelques Fleurs Royale este un buchet floral care îmbină armonios notele de bergamotă, trandafir, liliac şi iasomie, o aromă senzuală, o creaţie demnă de budoarul unei regine moderne şi rafinate.

Houbigant, Quelques fleurs, original

Regina Maria a fost numită „regina artistă”, realizând cu talent şi imaginaţie lucrări de pictură, schiţe de mobilier, decoraţie interioară. Personaj de Belle Epoque, regina a subordonat arta anilor 1900 dorinţelor sale. „Cea mai frumoasă regină a Europei” era preocupată îndeosebi de aspectul său vestimentar. Toaletele comandate de la diferite case de modă cunoscute, dar şi bijuteriile fuseseră menite să-i pună în evidenţă frumuseţea. Parfumurile veneau să completeze această personalitate.

Dar înainte de aceste preocupări, a rămas o persoană elegantă şi feminină. „Unei singure ispite însă nu mă puteam împotrivi: aceea a toaletei. Pe acea vreme, toaletele erau mult mai împodobite şi mai complicate decât azi şi idealul meu erau rochiile purtate de actriţele mari pe scenele pariziene, bunăoară Jeanne Hading, Bartet, Granier, Vanda de Bonza, Marcelle Linder şi altele. Avându-le pe ele în faţă ca model, lăsam să-şi ia zborul închipuirea şi nu-mi dădeam seama că, uneori, mă îmbrăcam, fără să-mi dau seama, în chip prea arătos. Pe vremea aceea, eram foarte subţire, foarte bălaie şi totodată foarte tânără, aşadar nu treceam nebăgată în seamă. Mi-aduc aminte cu câtă grijă combinasem o oarecare rochie în lungi falduri, din crêpe-de-chine negru, brodată dinainte, în formă de tolă cu aur şi cu albastru ca peruzeua: mânecile erau lungi, strâmte şi se sfârşeau într-un colţ ce acoperea puţin mâna. O purtam cu o mică pălărie neagră, în formă de tricorn. Mă prindea foarte bine, desigur, dar îmi închipui că totul era cam bătător la ochi”, scria regina în „Povestea vieţii mele”, volum ce avea ca motto fraza lui Nietzsche, „Caracterul este destin”. Farmecul şi distincţia înnăscute o transformaseră într-o stea mondială.

O mare varietate de la Caron

„Viaţa mea a fost intensă şi plină, experienţele mele diverse şi cu siguranţă deloc serbede, chiar dacă lumina şi umbra s-au jucat mereu cu ea. A fost viaţa unei femei care n-a uitat niciodată că era femeie”, mărturisea Regina Maria.

La începutul domniei lui Ludovic al XVI-lea, Jean-François Houbigant, parfumer & gantier şi confecţioner de coşuri de nuntă, îşi instalează magazinul pe Faubourg Saint-Honoré, cu numele de A LA CORBEILLE DE FLEURS.

În secolul al XVIII-lea, fardurile, pudrele de faţă, pomezile în pastă pentru albirea feţei erau folosite foarte mult de femei şi de bărbaţi ca un adevărat arsenal al artei seducţiei. Voga parfumului completa acest abuz de cosmetice, iar Curtea Regală dădea tonul.

Un parfum bun este acela pe care vrei să-l simţi iar şi iar

Ninon de Lenclos şi Madame Du Barry foloseau zilnic alt parfum, iar Madame de Pompadour cheltuia un milion de franci pe an în acest sens.

În 1775, Faubourg Saint-Honoré se bucură de privilegiul de a fi un cartier nou, iar personajele cele mai ilustre îşi construiesc aici imobile somptuoase.

Clientela Houbigant numără Curtea regală, nobleţea, clerul şi toată spuma societăţii bune. Odată cu Revoluţia, arta plăcerilor pare să fi dispărut, dar Les Merveilleuses din timpul Directoratului vor contribui la renaşterea gustului parfumurilor.

La Belles Saison, într-o splendidă sticlă Lalique

Când Napoleon murea pe insula Sf. Elena, la capul său ardeau într-o casoletă 2 pastile parfumate Houbigant.

În 1829, Houbigant este numit parfumer al prinţesei Adelaïde d’Orleans. Este în culmea gloriei sale şi va deveni în scurt timp furnizor al reginei Angliei şi al majorităţii curţilor regale europene. În 1890, devine parfumer al curţii imperiale ruse.

Între „maeştrii focului”, creatori de ceramică şi sticlă, francezul Emile Gallé deţine supremaţia în realizarea pieselor de artă prin tehnica sticlei stratificate. În expoziţie sunt prezentate câteva dintre celebrele sticle semnate de artist.

Chantilly de la Houbigant, cu arome orientale, a fost lansat în 1941, avându-l în spate pe Paul Parquet. Cu note de fructe, aducând prospeţime şi susculenţă, bergamote şi lămâi, iasomie, trandafiri şi flori de portocal, vanilie şi ylang-ylang, scoarţă de stejar şi mosc. Simţi cum dau năvală izul de iarbă udă, de frunze zdrobite în palmă, de flori culese pe rouă.

Sticlă de parfum Houbigant, creată de Lalique

Un alt mare parfumier contemporan, Francis Kurkdjian, ştie ca nimeni altul să povestească parfumul în imagini care vorbesc tuturor. Prin aptitudinea lui de a simţi epoca. Prin dorinţa de a spune poveşti frumoase. Din curiozitate pentru întâlniri şi pentru toate materiile prime. Pentru plăcerea de a face plăcere. Casa lui este plină de creaţii pline de viaţă şi de poezie.

Francis Kurkdjian avea 25 de ani când a creat parfumul Mâle pentru Jean Paul Gaultier. De atunci, a semnat peste 40 de creaţii majore. În 2001 şi-a deschis propriul atelier de parfumuri pe măsură. Din 2006, a realizat performanţe olfactive în toată lumea. Casa Francis Kurkdjian s-a născut în septembrie 2009 şi propune o colecţie completă.

Houbigant, Unforgetable

Cu Oud Satin Mood, Kurkdjian a vrut să aducă un omagiu Orientului. El surprinde printr-un echilibru perfect între oud şi trandafir. După ce a încercat oud din Laos de mai multe ori, el a ştiut să-i adauge o pată solară. Se ghicesc în acest parfum intensitatea soarelui şi blândeţea brizei care mângâie obrajii. Transportat de fineţea acordului de violete, lemn de oud din Laos se amestecă perfect cu esenţa de trandafir din Bulgaria, cu trandafirul din Turcia, cu acorduri de ambră şi de vanilie. N-aveţi decât să deschideţi flaconul şi să închideţi ochii pentru a călători pe bogatele tărâmuri orientale.

Francis Kurkdjian semnează un nou parfum, aducând o odă feminităţii cu A La Rose, aşa cum au făcut-o poeţii, pictorii şi muzicienii. Veţi găsi în el stilul liber şi fantezist al Casei Kurkdjian. Feminitatea este dată de notele de bergamotă, portocale, flori de violete şi magnolia care lasă o dâră aeriană şi carnală.

Sticle ce amintesc de regine, regi, actori şi actriţe

Cu noul parfum, Aqua Vitae forte, un floral cu miros de mandarine de Sicilia şi lămâi din Calabria, agrementate cu scorţişoară de Ceylon, cardamom de Guatemala şi piper roz din Sichuan şi accente de ylang-ylang din Madagascar, Casa Francis Kurkdjian celebrează sezonul estival, scăldat de lumina soarelui şi de căldură

Colecţiile permanente ale Muzeului Parfumului pot fi vizitate la Beautik Haute Parfumerie, Str. Av Radu Beller nr. 9 Bucureşti.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.