Semnalul pe care îl trage Anglia, ca nemulţumire faţă de actuala administraţie de la Bruxelles, adăugată politicianismului xenofob în creştere peste tot, cât şi degradării alarmante a sistemului financiar internaţional, nu cred că se va lăsa cu ieşirea din UE. Impasul european nu este doar în capitala Regatului Unit, el se arată magistral în Germania, prin impunerea cotei de refugiaţi tuturor ţărilor comunitare, după selecţia prealabilă elitistă de către Berlin a acestora. Gestionarea frontierei europene, ajunsă problemă secundă celor interne, vorbeşte mai mult decât orice rechizitoriu politic. Administraţia europeană actuală are alte probleme decât siguranţa internă, pe orice plan s-ar situa aceasta.
Radicalizarea excesivă a unor ţări precum Ungaria, unde apologia fascismului se împleteşte cu prospere afaceri nucleare ruseşti, evitate cândva de România, arată alte derive ale UE. Intensificarea prezenţei militare la Marea Neagră nu este deloc necesară în opinia prim-ministrului bulgar, dar nici a preşedintelui Erdogan, a cărui armată este componentă NATO. Multe din alternativele la situaţiile enumerate mai sus pot fi posibile, necesare. Teoretic, nu avem nevoie de un teatru de operaţiuni la Marea Neagră, câtă vreme, în general, fundamentările publice lipsesc. UE nu are nici armată comună, nici politică externă unitară, nici servicii secrete. Dacă lipsesc, nimic nu este strategic posibil. Ultimele antecedente ruseşti nu pot lăsa pe nimeni indiferent, mai puţin Guvernul sau preşedintele României. UE este cu adevărat utilă unor state puternice economic precum Germania, şi cam atât. Din păcate, ne întoarcem într-o inconştienţă generală, cu paşi repezi, la visul german al anilor treizeci, sub alte steaguri. Puterea economică pusă în cadre antidemocratice, aşa cum sunt destule în actuala configurare a UE, adăugate crizei globale, poate duce la situaţii dramatice. Războiul Rece a făcut loc tuturor iluziilor şi aşteptărilor compensării istorice. Oamenii politici europeni sunt fie prea slabi în natura lor morală, sau fac figuraţie democratică. Forul de la Bruxelles nu excelează prin ceva demn de luat în seamă în ţările mici, acelea care au de recuperat. Nemulţumirile Estului au dus la tot felul de reacţii, ajungând la poziţii cumva riscante ca ale preşedinţiei Cehiei, aflată în uşor derapaj.
Europa se baricadează în interior aidoma struţului în deşert. Între Austria, Germania şi Italia s-au instalat adevărate baze militare a căror prezenţă este evident necesară în altă parte, la mii de kilometri. Invazia arabă cu busola în mâinile cancelarului Angela Merkel este mai mult un exerciţiu strategic de care se ocupă, conform ocultei, miliardarul Soros. Vreau să cred că Europa nu este condusă nici de doamna Merkel, nici de domnul Soros, ci de vocea statelor componente. Ţările europene, prin cetăţenii lor, au infinit mai multe resurse democratice decât România actuală, acum excesiv de naţionaliste, discrepanţă pe care preşedintele Klaus Iohannis nu trebuie să o susţină prin poziţiile Domniei Sale. Nu pentru aceste ţări trebuie să ne îngrijorăm, însă reacţiile lor, bizare deseori pentru noi, ne pot costa foarte scump. Noi credem că nu putem nici măcar visa la ieşirea din UE, nicicum să declanşăm un referendum pe această temă. Oamenii noştri politici care intră în transă când dau mâna cu oficialii unor mari ţări, nu din respect axiologic faţă de acei oameni sau faţă de acele state, ci pur şi simplu considerând că aşa îi bagă şi pe ei cineva într-o fotografie, semnează tratate precum procesele-verbale ale unor discutabile amenzi de circulaţie. Deşi este foarte târziu, trebuie reamintit principalilor oameni din stat că pentru români capitala este la Bucureşti, locul marilor confruntări de idei pe tema naţională. Locul unde nu se discută încă niciun proiect public, naţional sau local.
Posibila ieşire a Regatului Unit din UE pune în discuţie imediată o nouă şi mai eficientă politică a Bruxelles-ului. Un vot negativ nu înseamnă că UE este în regulă. În absenţa Londrei din spaţiul comunitar vom fi mult mai singuri, mai expuşi abuzurilor pe care le generează acea Europă care şi-a creat de-a lungul timpului mari probleme ei însăşi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.