„J4”, nava amiral a Muzeului Civilizaţiilor Europei şi Mediteranei

Recent, la Marsilia, a fost inaugurată clădirea “J4” a “MuCEM” (Muzeul civilizaţiilor Europei şi ale Mediteranei), marele bloc pătrat de beton semnat de arhitectul Rudy  Ricciotti, copilul teribil al arhitecturii franceze, cum este numit. Intrarea în Vechiul Port al Marsiliei nu mai este marcată de tristeţea pe care o provoca Fortul Saint Jean, ruinat de explozia depozitelor de muniţii germane bombardate de aliaţi în 1944. Clădirea, minunat restaurată, nu mai este primul edificiu ce se impune privirii. “J4”, construcţie relevând, aşa cum scrie jurnalistul Frédéric Edelmann, “un geniu al asamblajului unei serii de detalii în cascadă, detalii formale şi tehnice ce se condiţionează reciproc”, este “nava amiral” a “MuCEM”.

El poartă numele cheiului mitic pe care este ridicat, cu faţa spre pacheboturile venind din Magreb şi din întreaga Mediterană. Forma lui strict geometrică este îmblânzită de reţeaua de beton gri.

Legat de Fortul Saint Jean, restaurat şi de CCR (Centrul de Conservare şi Resurse), destinat depozitelor, el împlineşte un proiect muzeal iniţit cu 15 ani în urmă. Fortul, la rândul lui, este legat printr-o pasarelă de cartierul Panier, loc al primei colonii greceşti, Massalia.

Proiectul este menit, aşa cum explica Bruno Suzzarelli, preşedintele instituţiei, “să lărgească comparaţiile internaţionale, depăşind Franţa secolului al XIX-lea şi a primei jumătăţi a secolului al XX-lea”.

Acoperişul joacă un rol major în alura edificiului. El este legat de fortul Saint Jean printr-o pasarelă din beton, “ca un pod de cristal”. Piatra ocru a podului, reţeaua de beton gri lasă să respire terasa, pe care este instalat un restaurant. De acolo se poate coborî pe o pantă, ale cărei segmene amintesc de un zigurat, care creează un volum intermediar, captând aerul lumina, atmosfera.

Căzând de la acoperiş pe faţadele expuse razelor soarelui, reţeaua de beton protejează monumentul, fiind ancorată de edificiu prin bare de oţel care ritmează volumele. În centru, edificiul are aspectul unor liane, datorită unei serii de ginzi verticale, cu forme organice, care formează armătura principală. De cele 308 grinzi sunt prinse cinci suprafeţe plane, fiecare cu latura de 52 de metri, care formează spaţiul muzeului, a cărui suprafaţă totală este de 16.000 de meti pătraţi, graţie celor două niveluri subterane.

Alte două faţade ale construcţiei sunt vitrate, delimitând spaţiile destinate administraţiei şi conservării.

Mediul înconjurător refectat pe pereții vitrați ai J4

“J4” este una dintre cele trei clădiri care formează MuCEM, alături de fortul Saint Jean şi CCR. El funcţionează ca un centru cultural dublat de un muzeu ambiţios. “Galeria Mediteranei”, expoziţia permanentă, urmăreşte marile civilizaţii şi progresele care au însoţit evoluţia societăţilor. Se adaugă un program cultural bogat, cu proiecţii de filme, întâlniri, dezbateri, concerte…, menit să celebreze calitatea de Capitală Culturală a Europei pe care oraşul o are anul acesta. 

În “J4”, sunt deschise şi două expoziţii temporare, “”Le Noir et le Bleu” şi „Au bazar du genre”. Sculpturi, picturi, instalaţii, fotografii, filme, video-uri punctează parcursul lor, urmărind o serie de probleme cu care se confruntă toate societăţile, cu ar fi drepturile omului, condiţia femeii, de-a lungul istoriei civilizaţiei, începând din neolitic şi de la descoperirea agriculturii până astăzi.

Expoziție in J4

Mediterana “este un bazin circulat, diferit de celelalte. Un bazin în care s-au născut carcteristicile zonei, agricultura în neolitic, monoteismul la Muntele Sinai,  rolul cetăţeanului pe Acropole, aventura rutelor maritime la Sagres în Portugalia, cu Henric Navigatorul. În 20 mai 1498, când Vasco da Gama soseşte la Calcutta, în India, Mediterana ştie că nu mai este decât o mare interioară”, afirma comisarul expoziţiei permanente, Zeev Gourarier.

Între fortificaţiile de piatră roz ale fortului  Saint Jean, cu turnul de apărare care datează din timpul Regelui René din secolul al XV-lea, scenografa  Zette Cazalas a instalat colecţiile moştenite de la fostul “Muzeu Naţional al Artelor şi Tradiţiilor Populare”, cu accent pe petrecerea timpului liber, de la sărbătorile tradiţionale, legate de vârstă şi de ritmul anotimpurilor, la noile tipuri de divertisment ale Curţilor Regale şi apoi ale burgheziei din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea.  Sunt puse în scenă marionete, instalaţii spectaculoase, o impozantă machetă a circului Barnum, sosit în Franţa în 1901, cu nenumărate figuri de clovni şi animale. Istoria este povestită de o bandă sonoră.

În ceea ce priveşte CCR, acesta este un bloc de beton, operă a arhitectei Corinne Vezzoni.

Rudy Ricciotti, distins cu “Premiul Naţional de Arhitectură” în 2006, explica înr-un interviu acordat lui Frédéric Edelmann că “Soarele a dictat construcţia”.

Rețeaua de beton gândita de Rudy Ricciotti

Întrebat despre estetica “MuCEM”, arhitectul a răspuns: “Am făcut acest edificiu cu teamă. Pentru că, mai ales, nu voiam să mă las cucerit de ideile la modă. Cu spatele la Franţa, cu faţa spre Mediterana, mi se părea imposibil să mă port ca un consumerist. (…) Estetica lui, feminitatea lui  – spun feminitate pentru că toată lumea îl găseşte feminin – în asta constă autenticitatea meşteşugului. Oricare ar fi niveul lor, estetica este nobila slăbiciune a arhitecţilor. Când se îndepărtează de ea, când devin imperialişti în sensul cel mai rău al termenului, eşuează. Eu sunt mediteranean, dar a fi mediteranean nu înseamnă a avea un certificat de naştere, ci un jurnal de călătorie. Eşti mediteranean prin convigere, nu prin naştere”. 

Terasa de pe acoperișul MuCEM

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.