„Jihad global”: atentatele au crescut cu 600% în 15 ani

Că, la atâtea zile după atentatele din Bruxelles, aeroportul Zaventam, unul dintre locurile vizate, nu s-a redeschis este o dovadă peremptorie că tragicul eveniment are implicaţii multiple şi adânci în ansamblul întregii vieţi economice, sociale şi politice din Belgia, prin cele 31 de victime, 300 de răniţi şi uriaşele pagube materiale. Dar, înainte de orice, aceste noi acţiuni teroriste de anvergură au atras iarăşi atenţia asupra daunelor provocate de terorism, din această perspectivă anul 2015 fiind cel mai „negru” din ultima decadă. Firesc, deci, ca imediat după atentate, dezbaterile din audio-video, analizele şi studiile scrise apărute ulterior să evidenţieze câteva lucruri surprinzătoare. Astfel, se cuvine semnalat că specialiştii în antiterorism consultaţi de AFP au constatat că celulele care execută atacuri în Europa în numele Statului Islamic (EI; ISIS; Daesh) beneficiază de o anumită autonomie pentru a lovi la mai multe mii de kilometri de zonele de luptă din Siria şi Irak.

Pe urmă, în doar câţiva ani de existenţă, EI, condus de sangvinarul Abu Bakr al-Baghdadi, şi-a creat o reţea bine implantată pe „bătrânul continent”, graţie îndeosebi recrutărilor de extremişti cu naţionalităţi europene. Să recapitulăm: există francezi acuzaţi că se află printre autorii atacurilor din Paris, 13 noiembrie 2015, iar doi fraţi belgieni că au fost printre executanţii atentatelor de la 22 martie, din Bruxelles. „Mă îndoiesc că (ordinul direct) a fost dat de Baghdadi însuşi. Cred că avem de-a face cu celule individuale care acţionează independent, dar sub umbrela EI”, declara Robert Taylor, profesor la Universitatea din Dallas (SUA), expert în domeniul antiterorismului. În al treilea rând, atacurile au fost coordonate şi bine planificate, dovedind că epoca lupilor solitari din EI a apus. Şi un nespecialist poate vedea, de pildă, că atentatele din Paris şi Bruxelles au fost prea sofisticate pentru a fi concepute de un singur individ, ele demonstrând o certă capacitate operaţională.

Cei care opereză pe teren au o anumită marjă de manevră în alegerea ţintelor şi a momentului atacurilor”, scrie, la rândul său, J.M.Berger, coautor al volumului „ISIS: the State of Terror” (ISIS – statul terorii). După 2014, gruparea ultraradicală a semănat teroare în teritoriile din Irak şi Siria pe care le controla, dar a chemat şi la uciderea civililor europeni şi americani. În fine, Europa este departe de a fi singura ţintă a jihadiştilor care au lovit din plin ţări arabe. Dincolo de atentatele din Irak şi Siria, EI a revendicat atentate din: Tunisia (72 de morţi), Liban (Beirut – 44), Yemen (142) sau din ţări din Golf şi din Africa. Lărgind aria discuţiei trebuie spus că, în ultimele patru decenii, peste 3.000 de persoane au decedat din cauza unor atentate comise în Europa sau care au ţintit resortisanţi europeni – din Spania până în Rusia, trecând prin Turcia.

Cel mai grav este că numărul atentatelor a crescut cu 600% în 15 ani, dar, atenţie!, nu în Europa, şi nici în SUA. În acest sens, Moises Naim scria, în Slate.fr., că, după atentatele din 11 septembrie 2001, doar 45 de persoane au murit din cauza jihadiştilor pe pământ american. În schimb, la Bruxelles au decedat 31 de persoane într-o singură zi, iar la Paris, în noiembrie 2015, 130! În 2014, pe întreg globul, au murit 37.400 de oameni din cauza acţiunilor teroriste. Datele START, Consorţiu Naţional pentru Studierea Terorismului, centru de cercetări al Universităţii Maryland (SUA), şi ale unei analize a lui Anthony Cordesman, expert la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington, arată că au avut loc de şapte ori mai multe atentate, cu de nouă ori mai multe victime. E adevărat şi în secolul trecut exista terorism, dar numărul atacurilor cu victime a crescut accelerat. În ultimii 15 ani, atentatele teroriste au ajuns de la 2.000 la aproape 14.000, în vreme ce numărul victimelor s-a mărit de nouă ori. Surprinzător sau nu, creşterea nu s-a consemnat în America de Nord şi nici în Europa, ci în următoarele cinci ţări: Irak, Pakistan, Afganistan, Nigeria şi Siria, care totalizează 57% din atentatele de la începutul secolului actual. Cum se vede, cea mai mare parte a atacurilor sângeroase nu au vizat comunităţile musulmane şiite şi sunnite. Pe urmă, au sporit atentatele cu victime la nivel global, cele în care mor peste 100 de persoane fiind rare. Cele mai multe au avut loc în: Irak (29), Nigeria (13), Pakistan (6), India şi Siria (câte 4). Peste 90% dintre atentatele teroriste îşi ating obiectivele imediate – asasinarea de civili, poliţişti, militari sau funcţionari publici. A crescut spectaculos şi numărul atentatele comise de kamikaze, în această categorie au ajuns şi femei, tinere sau chiar bunicuţe ori adolescenţi. Grupuri precum Daesh, Boko Haram, talibani, Al-Qaida în Irak sau al-Shabaab sunt responsabile pentru 35% dintre atentatele ce au lovit lumea în ultimii 15 ani. De notat că, în 2013 şi 2014, Daesh a comis 750 atentate teroriste gruparea promovând asiduu jihadismul global.

În timp ce terorismul creşte şi se internaţionalizează, actorii, obiectivele, tacticile şi felul său de organizare şi de operare se schimbă. Concomitent, capacitatea statelor occidentale de a face faţă acestor ameninţări se transformă”, notează amintitul Moises Naim. Într-un fel, statele şi-au întărit dispozitivele de apărare împotriva teroriştilor, dar alte strategii trebuie revăzute, iar vulnerabilitatea lor este reală, după cum o arată atentatele din Bruxelles. Implicaţiile acestor acte teroriste devastatoare în Europa (şi în Statele Unite) sunt atât de importante încât au pus în discuţie anumite principii, precum libera circulaţie sau caracterul confidenţial al comunicărilor. Terorismul a dus la creşterea cheltuielilor publice, a făcut tot mai dificile călătoriile ori coabitarea dintre diferite comunităţi, ca şi integrarea lor în cadrul unei anumite ţări. Nu este deloc exagerat să se spună că anumite grupări teroriste ameninţă stabilitatea unor ţări şi influenţează direct raporturile dintre forţele geopolitice.„Împotriva ameninţării teroriste nu există o reţetă miracol. Acest fenomen prezintă un anume aspect şi nu poate fi combătut printr-un mijloc unic. Dar în mijlocul acestei complexităţi o statistică reţine atenţia: în 2014, rata medie de omucideri în lume a fost de 6,24 morţi la 100.000 de locuitori, în vreme ce numărul celor decedaţi în urma unor acte teroriste era de 0,47 la 100.000. Altfel spus, în acel an, pentru fiecare victimă a unui act terorist sunt 13 omucideri. Ca urmare, cifrele victimelor datorate actelor teroriste sunt scăzute în comparaţie cu cauzele deceselor, dar consecinţele lor sunt greu de măsurat, aşa încât, deşi terorismul pare că nu este ameninţarea cea mai gravă pentru secolul XXI, el poate avea ca efect incontestabil schimbarea lumii. Când Daesh spune că trece de la „jihad regional” la „jihad global”, nu e vorba doar de un joc de o cuvinte, ci de o perspectivă înfricoşătoare!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.