Jocul duplicitar al unor ambasadori occidentali

Opinia publică din România a fost bulversată în aceste zile de dezvăluirile fostului preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Diaconu, care a afirmat că, în perioada în care a deţinut această funcţie, a fost căutat la birou de ambasadorul Olandei (este vorba de ambasadorul Matthijs van Bonzel, care s-a aflat la post în Bucureşti până în toamna anului trecut), care era însoţit de un om de afaceri din ţara pe care o reprezenta, cunoscut drept un evazionist notoriu, care a exercitat presiuni asupra sa pentru a dispune deblocarea rambursării TVA într-un caz de evaziune fiscală (circa 20 milioane euro), pe care îl instrumenta instituţia pe care o conducea. Fostul şef al Fiscului din România a mai afirmat că, la câteva minute după ce ambasadorul a părăsit biroul său, a informat instituţiile abilitate.

În ultimul sfert de secol Olanda şi ambasada sa de la Bucureşti au compărut drept un vârf de lance al criticilor occidentale la adresa României, începând cu nerespectarea drepturilor omului şi a drepturilor minorităţilor şi continuând cu modul de combatere a corupţiei endemice din România. În acest sens, Olanda s-a manifestat drept o voce critică constantă atât cu ocazia negocierilor purtate de România în vederea aderării în Consiliul Europei, NATO şi Uniunea Europeană, cât şi cu prilejul negocierilor pentru accederea ţării noastre în Spaţiul Schengen, la care s-a opus vehement şi permanent. Ambasadorul olandez Matthijs van Bonzel a devenit cunoscut în spaţiul public drept un adversar al intrării României în Schengen şi, în mod frecvent, a fost dat exemplu de bune practici şi onestitate de către anumiţi ziarişti şi oengişti.

Pe acest fundal critic, Olanda a devenit o perioadă de timp primul investitor străin în România şi unul din principalii exportatori în ţara noastră. După intrarea în Uniunea Europeană, unele instituţii abilitate au sesizat practicile nelegale, inclusiv evazioniste, ale unor firme olandeze, fostul preşedinte Traian Băsescu denunţând la un moment dat marea evaziune cu flori importate din Olanda. După dezvăluirile domnului Gelu Diaconu, fostul prim-ministru Victor Ponta a denunţat şi el că fostul ambasador al Olandei îşi făcuse un obicei din a interveni pe lângă instituţii din România, precizând că acesta intervenea mereu la Guvern şi la ANAF pentru tot felul de companii mai mult sau mai puţin oneste, dar în acelaşi timp ne dădea lecţii de „integritate şi anticorupţie” săptămânal în Hotnews.

Gestul fostului ambasador olandez a şocat în contextul în care acesta a fost unul din ambasadorii cei mai promovaţi şi lăudaţi de o anumită parte a presei şi a societăţii civile din România, care i-au creat imaginea unui fel de părinte adoptiv al naţiunii noastre. În acest sens a excelat nu numai Hotnews, ci şi un anume Alexandru Cumpănaşu, prezentat şi promovat drept preşedinte al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei (AID), care a beneficiat de milioane de euro din ţară (îndeosebi de la MAI) şi din afară (îndeosebi de la UE). Acesta s-a dovedit un demn urmaş al înaintaşului său Ion Cumpănaşu, care i-a servit, cu mare zel propagandistic, pe cei doi dictatori comunişti ai României, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu, deţinând din anii ’50 până în anii ’90 următoarele funcţii: activist al CC al UTC, ziarist la Scânteia, director general al Cenzurii, preşedinte al Comitetului de Stat pentru Presă şi Tipărituri, director general al Agerpress şi preşedinte al Departamentului Cultelor.

Din păcate, ambasadorul din ţara lalelelor nu a fost singurul emisar occidental care a jucat un rol duplicitar în România postcomunistă, combătând corupţia pe faţă şi cultivându-o prin spate. Astfel de roluri au jucat şi câţiva ambasadori ai Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, îndeosebi fostul ambasador Mark Gitenstein. Acesta a criticat permanent clasa politică şi Parlamentul pentru nivelul corupţiei din România şi pentru folosirea imunităţii parlamentare pentru blocarea anchetelor anticorupţie. În acelaşi timp, ex-ambasadorul Gitenstein a lăudat permanent activitatea instituţiilor implicate în lupta anticorupţie, DNA şi SRI, şi a fost un promotor şi un avocat înfocat al şefilor acestora, îndeosebi a lui Daniel Morar şi al Laurei Codruţa Kovesi. După expirarea mandatului său de ambasador, românii au aflat că domnul Gitenstein a fost implicat în afaceri dubioase, devenind preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului Proprietatea şi consilier al patronului celei mai mari firme de asigurări din România, Astra. La Fondul Proprietatea se vorbeşte de ani de zile de o devalizare estimată la circa 10 miliarde de euro, dar binomul DNA-SRI nu a demarat încă nicio anchetă. Omul de afaceri Dan Adamescu a fost arestat pentru dare de mită şi a început să fie anchetat pentru frauda imensă de la Astra, care a intrat în faliment păgubind milioane de români, doar după ce ambasadorul Gitensteian a plecat de la post şi au fost formulate sesizări penale de către ASF şi de Corpul de control al primului ministru Victor Ponta.
Ambasadorii americani, inclusiv domnul Hans Klemm mai recent, au clamat şi declarat că legea trebuie să fie egală pentru toţi în România. Cu toţii au uitat însă că cea mai mare sfidare a egalităţii în faţa legii s-a produs în cazul puşcaşului marin american acuzat că s-ar fi aflat la volanul autoturismului ambasadei SUA care a provocat accidentul soldat cu decesul chitaristului Teo Peter de la trupa Compact. Puşcaşul respectiv a fost extras în aceeaşi noapte din România cu un avion militar, pentru a nu fi tras la răspundere de mult lăudata justiţie autohtonă. Conform unor politicieni şi ziarişti cu surse bine ancorate în serviciile secrete, la volanul bolidului ucigaş nu s-a aflat puşcaşul marin suspectat, ci fiul ambasadorului din perioada respectivă, J. D. Crouch, care a solicitat să fie lăsat la volan după ce a consumat alcool într-un club de noapte. Cert este că procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus în perioada respectivă de procurorul general Laura Codruţa Kovesi, nu au efectuat cercetarea locului faptei imediat după accident şi nu i-au identificat şi reţinut pe făptuitori pentru a li se recolta probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei şi pentru a li se lua primele declaraţii. Puşcaşul marin a fost achitat ulterior de o curte militară din Statele Unite, unde a mărturisit probabil adevărul, respectiv că nu s-a aflat la volanul autoturismului în momentul producerii accidentului mortal.

Principala vină pentru astfel de stări de lucruri aparţine politicienilor şi şefilor de instituţii din România care au făcut mereu sluj şi temenele în faţa ambasadelor şi ambasadorilor occidentali. Deşi au trecut cinci zile de la declaraţia fostului şef al ANAF, nici preşedintele României, nici ministrul Justiţiei, nici procurorul general al României, nici procurorul şef al DNA şi nici liderii principalelor partide politice nu au exprimat o poziţie publică cu privire la acuzaţiile aduse fostului ambasador al Olandei. Consider că, prin natura atribuţiilor de serviciu, ministrul Justiţiei, Raluca Prună (de obicei destul de volubilă), procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi (cunoscută drept mare luptătoare şi comunicatoare anticorupţie), şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Licu, ar trebui să informeze de urgenţă opinia publică dacă instituţiile judiciare pe care le conduc au fost sesizate anterior de instituţiile abilitate informate de domnul Gelu Diaconu sau dacă s-au sesizat din oficiu după dezvăluirile publice ale acestuia. Iar principalii noştri factori de decizie politică ar trebui să ia exemplu de la omologii lor din Ungaria, Polonia şi Cehia, mai nou, care au început să adopte o atitudine mai verticală şi în slujba intereselor naţionale în raporturile cu aliaţii din NATO şi partenerii din Uniunea Europeană. Parteneriat să fie, dar cu respectarea principiilor consacrate de drept internaţional ale egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc.

Senator independent
Valer Marian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.