Josep Lluis Sert, arhitectul avangardist

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de existenţă, „Fundaţia Maeght” îşi celebrează arhitectul, catalanul Josep Lluis Sert, printr-o expoziţie dedicată artei şi arhitecturii acestuia, deschisă până în 9 iunie.

Născut la Barcelona în 1902, Josep Lluis Sert a studiat la Şcoala de Arhitectură din Barcelona, oraş a cărui intrare în modernitate o visa. Este influenţat de Gaudi, dar şi de Bauhaus, de raţionalism şi de tradiţia catalană scăldată în lumină şi plină de vitalitate.

A lucrat de la sfrşitul anilor ’20 în grupurile avangardiste de artişti şi arhitecţi catalani şi spanioli, susţinute de Joan Miro şi de Salvador Dali. I-a întâlnit de foarte tânăr pe Picabia, Arp şi diferiţi membri Dada. Descoperirea lui Le Corbusier, pe care l-a întâlnit în 1928 la Paris şi alături de care a lucrat, a fost determinantă. Mult mai târziu avea să-l asiste pe arhitectul francez la construirea „Carpenter Center of the Visual Arts” de la Universitatea Harvard, singurul edificiu construit de acesta în Statele Unite, împreună cu Guillermo Jullian de la Fuente.

Intensitatea schimburilor artistice din anii ’30, apoi bulversările politice şi Războiul din Spania l-au determinat să plece la Paris şi mai târziu la Harvard. A lucrat în Europa, Statele Unite, America de Sud, Bagdad… A fost recunoscut drept unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai timpului său, a fost distins cu Medalia de Aur a „Institutului American al Arhitecţior”, în 1981. A murit în 1983 la Barcelona.

Fundaţia Maeght cu cele două impluviums

Expoziţia prezintă arhitectura lui Sert în relaţia ei cu arta şi cu artiştii. Machete, desene, planuri, fotografii şi filme, realizate uneori chiar de Sert, oferă o privire nouă asupra naşterii acestei capodopere a arhitecturii secolului XX care este „Fundaţia Maeght”.

Sunt prezentate şi principalele sale opere, cum ar fi „Pavilionul Republicii Spaniole” la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1937, atelierul lui Joan Miro de la Palma de Majorca (1953-1956), Proiectul casei-atelier a lui Georges Braque de la Saint-Paul-de-Vence (1959), Proiectul casei lui Marc Chagall la Vence (1961), ambele nerealizate, casa-atelier a lui Zao Wou-Ki la Punta Martinet, Ibiza (1965-1971), „Şcoala de Arte Frumoase” din Besançon (1967-1972), „Fundaţia Miro” de la Barcelona.

O selecţie de mobile completează ansamblul. Tablouri şi sculpturi, extrase din corespondenţa lui cu Aimé Maeght şi documente atestă relaţiile cu Jean Bazaine, Pierre Bonnard, Georges Braque, Marc Chagall, Eduardo Chillida, Alberto Giacometti, Julio González, Vassily Kandinsky, Fernand Léger, Henri Matisse, Joan Miró, Pablo Palazuelo, Pierre Tal Coat, Raoul Ubac, Bram Van Velde…

Atelierul lui Joan Miro de la Palma de Majorca

Un film documentar realizat de Pablo Bujosa Rodríguez cu prilejul comemorării a 30 de ani de la moartea arhitectului oferă un portret al lui Sert şi prezintă marile sale realizări arhitecturale.

Josep Lluis Sert a ajuns la artă şi la problema expunerii operelor prin intermediul politicii.

În 1937, când Războiul Civil sfâşia Spania, el a conceput Pavilionul Republicii Spaniole pentru „Expoziţia Internaţională de la Paris”. Izolat într-o masă de construcţii emfatice, acest manifest al arhitecturii moderne funcţionale a oferit un cadru excelent atât compoziţiei „Guernica” a lui Picasso, cât şi operelor semnate de Miro, Gonzalez sau Calder. Arhitect militant, acest elev al lui Le Corbusier era atunci unul dintre membrii cei mai influenţi ai avangardei arhitecturale din Catalunya, preocupat în primul rând de problema construirii locuinţelor. Fără a renega principiile creaţiei sale anterioare, Sert a exprimat în faţadele Pavilionului spaniol de la Paris fidelitatea sa faţă de grila tipic modernistă, introducând în acelaşi timp patio-ul, care avea să devină un element important al creaţiilor sale ulterioare.

Casa Sert de la Cambridge Massachussets

Această reuşită n-a avut urmări imediat, căderea Republicii, în 1939, obligându-l să se exileze. În 1945 se afla la New York, unde a fondat agenţia „Town Planning Associates”. Câţiva ani mai târziu, deşi acaparat de probleme urbanistice, Josep Lluis Sert a acceptat să conceapă un atelier pentru prietenul lui, Joan Miro, la Palma de Majorca. În această întreprindere, finalizată în 1957, marea dificultate consta în îmblânzirea luminii violente a Mediteranei. Pentru aceasta, Sert a imaginat un edificiu „introvertit”, adăpostit în spatele „claustrelor” sale, amintind de „musharabias” arabe, eclerajul fiind realizat în principal prin deschideri reglabile, practicate în acoperiş. Dacă geometria este omniprezentă, atelierul lui Miro scapă rigorii grilelor, graţie unui contrapunct plastic oferit de desenul ferestrelor în evantai, dar şi jocului texturilor permis de combinaţia unor materiale eterogene: beton alb, ceramică şi piatră aparentă. Aici, Sert a pus bazele unui limbaj arhitectural singular, combinând cu subtilitate modernismul cu tradiţia medieraneană.

Miro a declarat atelierul „extraordinar de magnific” şi a servit drept intermediar pe lângă Aimé Maeght. Celebrul galerist dorea să creeze o fundaţie la Saint-Paul-de-Vence. A comandat construirea ei lui Sert, care a desenat un ansamblu cu două părţi distincte, legate între ele printr-o galerie, care servea şi de intrare. Într-o parte, un volum impozant din cărămidă şi beton alb, cu acoperişul în terasă, era surmontat de doi semicilindri monumentali, botezaţi „impluviums”. De cealaltă parte, un ansamblu dens de spaţii mai modeste, luminate prin puţuri de lumină, spaţii grupate în jurul unui patio. „Dacă silueta satului Saint-Paul-de-Vence a condus la articularea micilor volume ce desenau profilul vernacular şi mediteranean al construcţiei, relaţia intimă cu o colecţie de opere de Bonnard, Chagall, Leger, Braque, Giacometti şi Miro, a furnizat cheile programului arhitectural care se îndepărtează de cel al unui muzeu. Fundaţia, concepută în strânsă colaboare cu Joan Miro, este privită în primul rând ca o vilă spaţioasă pentru folosinţa colecţionarului”, remarca istoricul Richard Klein.

Fundaţia Joan Miro din Barcelona

Dar acest proiect nu ar fi căpătat calitatea armonică şi senzualitate fără concursul artiştilor. Numeroase opere au fost realizate special pentru Fundaţie şi puse în scenă cu delicateţe de Miro în „Labirintul” său.

Complicitatea nedezminţită dintre Sert şi Miro a dus la împlinirea unui proiect ambiţios. În 1968, artistul s-a hotărât să creeze un loc dedicat expunerii operelor sale pe colina Montjuic din Barcelona. Desigur, a apelat la prietenul său şi, de la început, i-a sugerat o serie de idei foarte precise asupra muzeografiei gravurilor sale, asupra implicaţiilor spaţiale ale formatelor mari ale operelor lui… De altfel, pictorul catalan şi-a exprimat dorinţa ca locurile de amplasare să fie prevăzute în arhitectură sau în peisaj pentru ceramică, mozaic, vitralii sau sculptură. S-a reeditat astfel delicata uniune a arhitecturii şi artelor, realizată la Fundaţia Maeght.

Pavilionul spaniol creat de Sert pentru Expoziţia Internaţională de la Paris

De altfel, Josep Lluis Sert scria la un moment dat: „Cel mai bun punct de plecare pentru o integrare reală a picturii, sculpturii şi arhitecturii este înţelegerea profundă între arhitect şi pictor, sculptor sau pictorul-sculptor. Această înţelegere pesupune o comunitate de puncte de vedere, frecvente schimburi de idei, o înţelegere reciprocă, o prietenie”.

La exterior, construcţia lui Sert a amplificat „introversia” întrevăzută deja la Palma de Majorca şi la Saint-Paul-de-Vence: lumină zenitală, pereţii orbi, către exterior, prezenţa unui patio, toate elementele forjate de Sert pentru muzee îşi găsesc aici cel mai înalt grad de integrare. Din multe puncte de vedere, edificiul se prezintă ca o construcţie închisă, asemănătoare unei fortăreţe. O serie de trăsături inspirate de arhitectura militară devin metafore, cum ar fi turnul octogonal care aminteşte crenelurile medievale.

Principiul separării de lumea exterioară este inerent ideii de muzeu, derivată din legendarul „Templu al Muzelor” din Alexandria.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.