Joseph Stiglitz: Germania a zdrobit Grecia pentru a doua oară după război

Pe măsură ce saga Greciei continua, mulţi încep să se minuneze de îndrăzneala Germaniei. A primit una dintre cele mai mari reduceri a datoriilor din istorie şi un ajutor necondiţionat din partea Statelor Unite, prin Planul Marshall. Şi, cu toate acestea, Germania refuză să discute despre reducerea datoriilor. De asemenea, mulţi s-au mirat cum de Germania a ieşit atât de bine în jocul propagandei, oferind Greciei imaginea unui stat eşuat care refuză să accepte condiţiile minimale în schimbul unui ajutor generos, scrie Joseph E. Stiglitz pentru Time.

Faptele indică altceva. De la jumătatea anilor 1990 şi până la începutul crizei, economia greacă a crescut mai mult decât media europeană anuală (3,9% vs. 2,4%). Grecii au luat măsurile de austeritate foarte în serios, reducând cheltuielile şi sporind taxele. Au obţinut chiar şi excedent primar (veniturile din taxe au depăşit cheltuielile, excluzând cele cu plata dobânzii) şi situatia lor fiscală ar fi fost impresionantă dacă economia nu intra în depresiune. Aceasta din urmă – o scădere cu 25% a PIB-ului şi somaj de 25% şi chiar de două ori mai mare în rândul tinerilor – s-a produs din cauză că grecii au făcut ceea ce li s-a cerut, nu pentru că nu au făcut. Aceasta a fost consecinţa predictibilă şi prevăzută a austerităţii.

Întrebarea este acum: Ce se va întâmpla mai departe, presupunând că grecii vor fi efectiv daţi afară din euro? Se prea poate ca Banca Centrală Europeană să refuze să-şi faca treaba de bancă centrală a Greciei, adică să acţioneze drept creditor de ultima instanţă. Dacă refuză să facă asta, Grecia nu va avea de ales decât să emită o monedă paralelă. BCE a începupt deja să strângă şurubul, limitând accesul al fonduri.

Nu e sfârşitul lumii: monedele apar şi dispar. Euro este doar un experiment de 16 ani, prost conceput şi făcut să nu funcţioneze – în timpul unei crize, banii se scurg din ţara slabă către băncile din ţările puternice, creând divergenţe. PIB-ul de azi este cu cel puţin 17% sub ceea ce ar fi fost dacă Europa urma o creştere pe modelul celei de dinainte de trecerea la euro. Cred că euro are multe de-a face cu această performanţă slabă.

Gestionarea tranziţiei de la euro la un euro grecesc nu va fi uşoară, dar Argentina şi alte state au arătat că se poate face. Guvernul îşi va recapitaliza băncile cu noua monedă, va continua cu controlul capitalului, va restricţiona extragerile din conturi, va facilita transferul de bani în interiorul sistemului bancar. Banii din interiorul sistemului bancar vor fi uşor devalorizaţi. Pensionarii vor trebui să aiba parte de un tratament special.

Între timp, Grecia va începe un proces de restructurare a datoriei – până şi FMI spune ca este necesar. Grecii ar putea să privească la Argentina şi să schimbe actualele obligaţiuni pe obligaţiuni legate de PIB, astfel încât plăţile să crească pe măsură ce Grecia va fi mai bogată. Asemenea obligaţiuni pun în acord scopurile creditorilor cu cele ale datornicilor (spre deosebire de actualul sistem, unde Germania beneficiază de pe urma fragilităţii Greciei).

Grecia poate supravieţui foarte bine fără fondurile de la FMI şi zona euro. Grecia a făcut o treabă atât de bună ajustându-şi economia, încât, dincolo de faptul că plăteşte datoriile actuale, ţara este pe surplus. Grecia nu este dependentă de FMI şi zona euro pe pieţele financiare. Avea un surplus de cont curent de 1-5%, dacă excludem exporturile de petrol. (Grecia cumpără din afară cu cel puţin 1% mai puţin decât vinde din ce produce în ţară). Mai cu seamă dacă preţul petrolului rămâne redus şi dacă noua monedă greacă se va devaloriza puţin şi va atrage ma mulţi turişti şi încurajează exporturile, Grecia poate depăşi criza.

După ce Argentina şi-a restructurat datoria şi şi-a devalorizat moneda, economia a crescut rapid – cea mai mare rata a creşterii din lume, cu excepţia Chinei. S-a întâmplat până în 2008. Fiecare ţară este diferită. Economiştii discută despre cât de repede răspund importurile şi exporturile la evoluţia ratei de schimb. Argentina a beneficiat de pe urma creşterii exporturilor. Există însă şi asemănări izbitoare: ambele ţări au fost strangulate de austeritate. Ambele s-au trezit cu şomaj mare, sărăcie şi suferinţe imense din cauza măsurilor FMI. Dacă Argentina ar fi continuat pe calea austerităţii, ar fi ajuns şi mai rău. Argentineinii s-au revoltat însă şi au spus NU. La fel şi cu grecii: dacă Grecia continua pe calea austerităţii va avea de-a face cu o depresiune economică fără precedent.

Statele Unite au fost generoase cu Germania după ce au înfrânt-o. Acum este momentul ca SUA să fie generoase cu prietenii noştri din Grecia, care au fost zdrobiţi pentru a doua oara în ultimul secol de Germania, de această dată cu sprijinul troicii. La nivel tehnic, Rezerva Federală trebuie să creeze o linie pentru Banca centrală a Greciei, cea care, în cazul în care BCE va refuza, va trebui să preia rolul de creditor de ultimă instanţă. Grecia are nevoie de ajutor umanitar neconditionat; americanii trebuie să cumpere produse greceşti, să-şi petreacă vacanţele în Grecia, să arate solidaritate faţă de Grecia şi acea omenie pe care partenerii săi europeni nu au fost capabili să o demonstreze.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.