După nenumăratele opinii partizane cu o anumită parte a spectrului politic exprimate de judecătorul Cristi Danileţ, iată că un alt membru CSM iese ca buboiul în frunte, ca şi cum ar cere unor partide să-l primească în rîndurile lor. Este vorba de judecătorul Horaţius Dumbravă, cel prins cîndva cu sticla de whisky în sîn.
Judecătorul Horaţius Dumbravă a trimis o „Scrisoare deschisă” lui Victor Ponta, conţinînd aceeaşi temă pe care liderii PNL au exprimat-o în mod repetat în aceste zile despre solicitarea DNA către Parlament de a încuviinţa începerea urmăririi penale faţă de prim-ministru. Acest document are un evident caracter politic, în atribuţiile sale de judecător neintrînd astfel de atitudini publice, cum este cea exprimată în Scrisoarea judecătorului Dumbravă către Premier: „Parlamentul – care a dovedit că nu înţelege democraţia din moment ce respinge pe bandă rulantă nemotivat şi în contradicţie cu valorile statului de drept cereri de ridicare a imunităţii parlamentare pentru unii politicieni acuzaţi de diverse infracţiuni”! Cînd un judecător din cadrul CSM spune că tocmai „organul reprezentativ suprem al poporului român”, cum este definit Parlamentul în art. 61 din Constituţie, „nu înţelege democraţia”, înseamnă că separarea puterilor în stat a devenit doar o vorbă-n vînt dacă acel judecător mai rămîne în rîndul magistraţilor!
Iată ce prevede şi Legea răspunderii magistraţilor în astfel de situaţii: „constituie abateri disciplinare desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu”! Se vede de la o poştă că Scrisoarea judecătorului Horatius Dumbravă se înscrie perfect în prevederile Legii răspunderii magistraţilor care condamnă astfel de manifestări în spaţiul public.
Nu este însă pentru prima oară cînd unii membri ai CSM îşi exprimă astfel de atitudini virulente împotriva Parlamentului. Chiar zilele trecute, un alt coleg al lui Horaţius Dumbravă, judecătorul Cristi Danileţ, fost consilier al Monicăi Macovei în vremea cînd aceasta era ministrul Justiţiei, a adresat şi el o „Scrisoare deschisă” către Senatul României, după ce Călin Popescu Tăriceanu se adresase preşedintelui Klaus Iohannis pentru a solicita demararea procedurilor de schimbare din funcţie a preşedintei ÎCCJ, Livia Stanciu, şi a şefei DNA, Codruţa Kovesi, după achitarea Marianei Rarinca: „Întrucât aţi dat publicităţii o scrisoare destinată preşedintelui României în legătură cu un aspect judiciar şi pentru a participa în mod efectiv la dezbaterea publică pe care nu mă îndoiesc că v-aţi dorit-o procedând astfel, înţeleg să îmi exprim punctul de vedere în virtutea îndatoririi mele deontologice de a susţine şi promova statul de drept”. Lipsa de logică în susţinerea ideilor din scrisoarea sa este probată chiar de textul dat publictăţii de către Danileţ, care recunoaşte că „soluţia unui proces nu poate fi influenţată prin intervenţia vreunui politician”, însă imediat spune că demersul Senatului „ar putea fi interpretat ca o imixtiune în cariera celor doi înalţi magistraţi”, ceea ce nu este acelaşi lucru, căci una este să intervii în „soluţia” dată într-un proces şi cu totul altceva să intervii în „cariera” unui magistrat care comite un abuz!
Ce surprinde însă este toleranţa CSM şi a Inspecţiei judiciare faţă de atitudinea repetată a celor doi judecători care îşi permit să-şi exprime opiniile politice în spaţiul public, lucru interzis atît de deontologia profesională, cît şi de Legea răspunderii magistraţilor! Cu atît mai mult cu cît, simţindu-se toleraţi şi protejaţi de către colegii din CSM, cei doi apar în public în situaţii jenante, condamnate de aceeaşi Lege a răspunderii magistraţilor.
Pentru ca lucrurile să fie clare, reamintim prevederile documentului intitulat „Princiipiile de la Bangalore”, la elaborarea cărora, culmea, a participat însuşi Cristi Danileţ:
În aceste condiţii, oare cum pot fi interpretate aceste fotografii apărute în spaţiul public, în care apar tocmai aceşti doi judecători din cadrul CSM, Cristi Danileţ şi Horaţius Dumbravă? Reflectă ele un „temperament chibzuit” care „corespunde demnităţii funcţiei judiciare”, aşa cum prevăd „Principiile de la Bangalore”? Nu cumva chiar CSM ar fi trebuit să constate aceste derapaje de la comportamentul cerut de „demnitatea funcţiei judiciare”?
Dar nu numai „Principiile de la Bangalore”, document care este un fel de „Cartă a deontologiei profesionale a magistraţilor”, condamnă astfel de comportamente în public, ci şi „Legea răspunderii magistraţilor”, care este mai categorică şi prevede „condiţia bunei reputaţii ca o cerinţă de acces şi menţinere în funcţie a unui magistrat”! Or, astfel de comportamente publice, precum şi exprimarea propriilor convingeri politice în documente publice nu numai că ar fi trebuit să-i pună pe cei doi magistraţi în discuţia Inspecţiei judiciare, ci chiar în plenul CSM pentru a se stabili dacă ei mai sînt compatibili cu funcţia de magistrat!
Rămîne întrebarea: cine şi de ce îi tolerează de atîţia ani pe Horaţius Dumbravă şi Cristi Danileţ, în ciuda deselor lor ieşiri din tiparul comportamental al statutului de magistrat? Un răspuns ar fi atitudinea oficială a CSM, atunci cînd, în ianuarie 2012, s-a discutat în Parlament modificarea Legii răspunderii magistraţilor, propusă de – culmea! – Cătălin Predoiu, prin care ministrul Justiţiei, deci un reprezentant al Executivului, putea să ceară tragerea la răspundere a magistraţilor. Iată ce se spunea atunci în Hotărîrea CSM: „CSM doreşte eliminarea sau modificarea mai multor aspecte din proiectul guvernului, printre care eliminarea posibilităţii Ministerului Justiţiei, Procurorului general şi preşedintelui ÎCCJ de a fi titularii acţiunii disciplinare. CSM mai solicită şi o definire clară a noţiunii de „bună reputaţie”.
Se pare că CSM n-a uitat că Parlamentul a respins această solicitare, însă a uitat ce spunea în propria Hotărîre: „Trebuie subliniat faptul că nu există nicio altă situaţie în care unui membru al uneia dintre puterile în stat să i se recunoască prin lege prerogativa promovării acţiunii disciplinare faţă de o persoană ce reprezintă o altă putere. Este de neconceput ca reprezentanţii altei puteri în stat sau ai politicului să aibă posibilitatea de a se îndrepta împotriva magistraţilor şi de a încerca să-i influenţeze potrivit scopurilor dorite prin folosirea subiectivă a acţiunii disiciplinare”.
Încă de atunci, din 2012, CSM ar fi vrut ca doar Puterea judecătorească să intervină împotriva Puterii executive sau a Puterii legislative, reciproca fiind interpretată ca acţiune împotriva statului de drept! N-a reuşit şi, se pare, că din acest motiv, toate opiniile unor membri CSM împotriva Parlamentului sînt tolerate de organismul care ar trebui să le condamne! Aşa cum sînt toleraţi şi ofiţerii acoperiţi din rîndul magistraţilor, despre care vorbea fostul preşedinte Traian Băsescu! Pentru că a cerut lămuriri despre acest subiect, judecătoarea Gabriela Baltag, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor, a fost deja trimisă de către CSM în faţa Inspecţiei judiciare!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.