Judecătorul Ordog (Dracul) „loveşte” din nou în Covasna

Zeci de mii de hectare de păduri, clădiri şi terenuri din centrul României au fost luate practic cu japca de la statul român sau de la mici proprietari români sau maghiari şi retrocedate prin fals sau prin hotărâri abuzive ale unor instanţe judecătoreşti. Mai toate dosarele „cu cântec” din judeţele Covasna, Harghita, Buzău şi Bacău, aşa cum veţi vedea citind în serialul „Transilvania furată”, au ajuns la mâna preşedintelui tribunalului Sfântu Gheorghe, Ördog (n.r. – în traducere liberă demon, drac) Lorand-Andras, absolvent de drept la Budapesta, dosare „periate” iniţial de casele de avocatură ale parlamentarilor Adam şi Chiuariu.

O altă „lovitură” este pe cale să se petreacă în dosarul Mikes Armin. Iată şi cazul.

Roy Chowdhury Ecaterina Susana este succesoarea lui Mikes Armin, un grof de pe vremuri, fost proprietar al unor vaste terenuri în Transilvania la început de secol al XX-lea, succesoare care a profitat de legislaţia tipică şi abstractă, plină de lacune şi interpretare de după 1990, pentru a reface cu orice scop averea strămoşului ei, în condiţiile în care există nenumărate dovezi ale faptului că Mikes Armin, în calitate de grof, a fost despăgubit de autorităţile române în perioada anilor 1923 – 1926, aşadar în perioada interbelică, cu mult înainte de reforma agrară prin colectivizare, din anul 1948, moment la care se raportează legislaţia actuală.

Astfel, în baza multor cereri de retrocedare ale lui Roy Chowdhury Ecaterina Susana, acesteia, în calitate de succesor, aşa cum pretinde, i-a fost reconstituit în mod eronat dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de aproximativ 3.700 ha, la nivelul comunelor Ghelinţa, Bixad şi Zăbala din judeţul Covasna. Susana însă a considerat că este insuficientă suprafaţa şi este îndreptăţită la reconstituirea a încă 1.151 de hectare de pădure. În condiţiile în care pretenţiile suplimentare la hectarele aflate pe teritoriul comunelor Ghelinţa şi Zăbala au fost respinse în instanţa de judecată, cele vizând comuna Bixad se află încă pe rol. Roy Chowdhury Ecaterina Susana, pentru a-şi asigura reuşita reconstituirii hectarelor de pădure, a cooptat în acest sens „parteneri” puternici, pe măsura mizei financiare a dosarului, vizând tranşarea sigură a cauzei în favoarea ei. Partenerii de reconstituire au fost aleşi în persoana avocatului şi senatorului din Braşov Ioan Adam şi a preşedintelui Tribunalului Covasna, Ordog Lorand-Andras, specializat pe completul de judecată şi singurul ce priveşte retrocedările, reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate conform legilor de ,,restitutio in integrum”, despre ale cărui isprăvi cotidianul.ro tot scrie de aproape un an.

Pe cale de consecinţă, un prim dosar, Dosarul nr. 3925/305/2010, înregistrat la Tribunalul Covasna, are ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de 4.786 ha de teren forestier solicitată de numita Roy-Chowdhury Ecaterina Susana, în calitate de succesor, pe raza localităţii Bixad din judeţul Covasna, din care până în prezent i s-a retrocedat suprafaţa de 2.017,50 ha, conform Hotărârii Comisiei Judeţene Covasna nr. 548/05.12.2005, în baza unor documente prezentate de către aceasta, în cauza aflată pe fond în judecare, potrivit cărora „din proprietăţile lui Mikes Armin de pe actuala rază a comunei Bixad, în suprafaţă totala de 4.786 ha teren forestier a fost expropriată de autorităţiile interbelice, doar suprafaţa de 2.769 ha”.

Conform documentaţiei de expropriere, cum sunt Hotărârea Comisiunii de Ocol nr. 329/1923 şi ulterior cea a Comitetului Agrar nr. 909/1926, reiese fără echivoc faptul că întreaga suprafaţă aparţinând contelui Mikes Armin a fost expropriată, în acest sens stă dovadă ca document oficial Hotărârea nr. 909/1926, prin care se dispune exproprierea tuturor proprietăţilor rurale „compuse din teren cultivabil, terenuri drenate sau irigate, păduri, păşuni, goluri de munte, grădini etc.” deţinute de conte, şi prin urmare moştenitorii acestuia nu sunt îndreptăţiţi legal la solicitarea măsurilor reparatorii statuate de legile fondului funciar, statul român îndeplinindu-şi obligaţiile financiare cu vârf şi îndesat.

Prin urmare şi luând act de Hotărârea nr. 909/1926, instanţele de fond, cele ale Judecătoriei Sfântu Gheorghe, au respins fără drept de apel pretenţiile patrimoniale de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de Roy-Chowdhury Ecaterina Susana.

În schimb însă, instanţa de recurs, respectiv Tribunalul Covasna, prin completul de judecată specializat în retocedări, reconstituiri şi constituiri ale dreptului de proprietate, respectiv CC8, prezidat de judecătorul Ordog Lorand-Andras, a admis toate recursurile înaintate de succesoarea în cauză şi a returnat în trei rânduri dosarul spre rejudecare la instanţa de fond, invocând „prevederi legale care nu se aplică sau sunt eronate”.

Prin Decizia Civilă nr. 51/R/2012, completul de judecată CC8 al Tribunalului Covasna a admis în final al treilea recurs formulat de Roy-Chowdhury Ecaterina Susana, care a solicitat în instanţă validarea propunerii de reconstituire a suprafeţei de până la 4.601 ha, teren forestier, dosarul fiind trimis spre rejudecare la instanţa de fond, respectiv Judecătoria Sfântu Gheorghe.

Pentru preluarea suprafeţei de 2017,50 ha, deja adjudecată de către Roy Chowdhury Ecaterina Susana, în calitate de succesoare, completul de judecată de la Tribunalul Covasna a acceptat şi invocat ca motivaţie şi temei legal de retrocedare, procedura exproprierii, pentru ca în susţinerea pretenţiilor revendicative pentru restul suprafeţei să invoce faptul că nu au fost operate notificări în Cartea Funciară, ignorând în totalitate exproprierea invocată iniţial, prin hotărărea mai sus-amintită.

Mai grav este faptul că invocarea şi motivarea legală de către instanţă a Cărţii Funciare şi a lipsei de notificări în aceasta sunt un act lipsit de temei legal şi interpretat abuziv ca motivare a retrocedării suprafeţei de teren forestier, dat fiind faptul că de drept Cartea Funciară nu este constitutivă de drepturi reale, nu este un act de proprietate, nu poate ţine loc unui act de proprietate, ci este doar un document de opozabilitate faţă de terţi privind certificarea dreptului asupra unei proprietăţi şi are un termen de valabilitate relativ scurt de până la 30 de zile, în acea perioadă.

Prin urmare, orice operare şi modificare succesivă asupra unui Carţi Funciare generează în anumite momente temporare Extrase de Carte Funciară, care la A. Partea I.- Foaie de avere, cât şi la B. Partea II. – Foaie de Proprietate, poate suferi modificări prin notări, adnotări, completări, radieri, exproprieri etc., care relevă doar acel moment temporar când a fost eliberat, şi nu întreaga situaţie de drept asupra unei proprietăţi, conform foii de avere aflate în arhiva Biroului de Carte Funciară.

Iată şi o opinie a unui grup de foşti magistraţi:

„În acest caz, existenţa chiar a unui act oficial de expropriere, cum este Hotărârea nr. 909/1926, depusă la Cartea Funciară în Transilvania, spre notarea exproprierii şi intabularea terenului forestier în favoarea statului Român, în mod cert trebuie să existe în arhivele de carte funciară, în schimb instanţa de judecată admite ca probă, mai mult ca sigur un Extras de carte Funciară, anterior aplicării acestei Hotărâri.

Or, chiar dacă există situaţia de omisiune de notare a exproprierii în baza Hotărârii nr. 909/1926, a terenurilor forestiere din Foaia de avere existenţa actului de hotărâre întăreşte şi certifică în fapt dreptul acţiunii de expropriere, caz în care Cartea Funciară folosită este nulă de drept.

În acest caz avem de-a face mai mult ca sigur cu una din aceste situaţii, dar care este oricum irelevantă, Cartea Funciară nefiind constitutivă de drepturi reale nu poate ţine loc actului de proprietate sau unei hotărâri legale de aplicare a normelor de drept.

Pe larg, traiectoria în instanţele locale covăsnene a dosarului „Mikes”: acţiunea civilă iniţială promovată de succesoarea Roy Chowdhury Ecaterina Susana, în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală a comunei Bixad, făcând obiectul Dosarului nr. 1296/305/2007, a fost soluţionată la instanţa de competenţă Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin respingerea ca neîntemeiată a acţiunii petentei, conform Sentinţă Civilă nr.1257/ 06.06.2007, împotriva căreia Roy Chowdhury Ecaterina Susana a formulat şi înaintat recurs la instanţa competentă Tribunalul Covasna, unde completul de judecată format din preşedintele Papp Sighismund Ştefan, mentorul şi formatorul profesional al lui Ordog Lorand-Andras, judecătorii Ordog Lorand-Andras şi Uţă Gabriel, au respins de asemenea, ca nefondat recursul formulat de Roy Chowdhury Ecaterina Susana, prin Decizia Civilă nr. 353/ 11.10.2007.

Ulterior, în contradictoriu cu Comisia Judeţeană Covasna şi Comisia Locală Bixad, succesoarea Roy Chowdhury Ecaterina Susana a formulat şi înaintat din nou o plângere, constituindu-se astfel Dosarul nr. 3925/305/2010, pe fond la Judecătoria Sfântu Gheorghe, unde s-a respins plângerea formulată, prin Sentinţa civilă nr. 3/10.01.2011, dar atacată, prin formularea recursului la Tribunalul Covasna, unde judecătorul Ordog Lorand-Andras a redactat admiterea recursului declarat de Roy Chowdhury Ecaterina Susana, conform Decizia Civilă nr. 278/24.05.2011, dispunând rejudecarea cauzei la instanţa de fond.

Situaţia de dispunere a rejudecării unei cauze este o excepţie şi are loc atunci când prima instanţă nu a dispus expertize judiciare, nu a administrat tot probatoriul pentru o justă soluţionare a cauzei, sau nu a intrat în cercetarea de fond a respectivei cauze.

În cauza de faţă nu avem nici una din aceste situaţii, probatoriul fiind elocvent, iar două instanţe consecutiv s-au pronunţat temeinic şi legal, prin respingerea ca netemeinică a acţiunii petentei.”

Dosarul a fost repartizat unui alt judecător de la Judecătoria Sfântu Gheorghe, care prin Sentinţa Civilă nr. 2486/26.10.2011 a respins şi acesta plângerea petentei.

Succesoarea Roy Chowdhury Ecaterina Susana, neobosită şi determinată în reconstituirea dreptului de proprietate, în ciuda faptului că existau mai multe autorităţi ale lucrului judecat în această cauză, nu se lasă şi atacă pentru a treia oară în recurs hotărârile instanţei de fond, fiind reprezentată de această dată de firma de avocatură din Braşov Societatea Civilă de Avocaţi Ioan Adam & Adrian Ursu, iar deja celebrul complet de judecată CC8, al Tribunalului Covasna, format din Ordog Lorand Andras, Uţă Gabriel şi Orăşteanu Nicolae – coincidenţă sau nu – acelaşi complet de judecată care a dat soluţie favorabilă şi lui Ceteraş Gheorghe în cazul „Forestiera Ardeleană” (cazul prezentat deja de cotidianul.ro, cu cele 12.000 de hectare de pădure retrocedate), a trimis din nou dosarul spre rejudecare la instanţa de fond, respectiv Judecătoria Sfântu Gheorghe.

Cotidianul.ro va prezenta în curând şi cazul „moştenitorului” din Republica Centrafricană al Centrului Cultural din Arcuş răpit Ministerului Culturii, precum şi o hartă completă – Transilvania furată – a retrocedărilor ilegale din Ardeal şi zona carpatică a Moldovei, dublată de cea a „concesiunilor” pentru explorări şi eploatări. Adăugând terenurile vândute străinilor şi ceea ce va urma de la anul, tabloul devine de-a dreptul halucinant.

Poate până atunci, mult trâmbiţata comisie parlamentară de anchetă (n.r. – încă neconstituită) va mai avea încă tarlale libere pe care să calce prin Ardeal.

Citiţi aici „ping-pongul” juridic cu terenurile aflate în comunele Ghelinţa, Bixad şi Zăbala din judeţul Covasna.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.