Jurnaliştii de la RTV, chemaţi pentru dezvăluirile lui Băsescu, dar întrebaţi despre Ghiţă

Ştirea că 38 de angajaţi ai postului „România TV” au fost chemaţi vineri la Parchetul General ca martori ar fi trebuit să genereze o solidaritatea de breaslă, în faţa unei evidente ameninţări la adresa libertăţii presei. Între cele 38 de persoane chemate, doar 10 sînt realizatori de emisiune, restul făcînd parte din personalul tehnic!

Victor Ciutacu, cunoscutul realizator TV, este cel care a difuzat cele mai multe materiale video cu dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă, organizînd mai multe dezbateri pe marginea acestui subiect. Din acest motiv, l-am întrebat despre ce s-a întîmplat la aceste audieri, dar şi despre opinia sa în legătură cu această chemare în grup a colegilor săi la Parchetul General, într-o anchetă fără precedent. Surpriza este una colosală, căci am aflat de la el că Parchetul a deschis un nou dosar în care nu este vorba despre Sebastian Ghiţă, ci de Traian Băsescu şi Dan Voiculescu! Iată, în exclusivitate, ce ne-a spus Victor Ciutacu:

La Parchet am aflat că am fost chemaţi într-un dosar nou, care nu este dosarul fugii lui Sebastian Ghiţă, ci este un dosar in rem, care porneşte de la înregistrarea lui Traian Băsescu în care vorbeşte despre „statul mafiot” şi cum a fost executat Voiculescu! Este vorba despre un dosar de „abuz în serviciu”, dar in rem. Dacă mă întrebi pe mine, singurul care poate fi acuzat este Băsescu, iar fostul preşedinte deja a dat declaraţii în acest dosar, după cum mi-a confirmat procurorul! Deci, declaraţiile lui Traian Băsescu de acum două săptămîni au fost date în acest dosar.

Aşadar, este vorba despre un dosar distinct, în care ne întreabă pe noi despre modul cum au ajuns materialele cu Sebastian Ghiţă pe post! Dar singurul material care are legătură cu acest dosar este acela în care e înregistrarea cu Băsescu! În rest, n-ar trebui să aibă legătură cu acest dosar toate celelalte dezvăluiri! Ce treabă avem noi cu abuzul în serviciu şi cu toată povestea asta? După mine, nici procurorii nu sînt prea lămuriţi cu ce vor să facă cu dosarul acesta. Reţineţi, acesta nu este dosarul fugii lui Sebastian Ghiţă!

Ce este surprinzător, este că, în afara ziariştilor, au fost chemaţi oameni de la producţie, de la montaj, editorii de serviciu, practic, cei pe la care au trecut materialele înainte de difuzare! Şi în cazul moderatorilor, nu au fost chemaţi toţi cei care au dufuzat materialele lui Ghiţă, ci doar pe cei care le-au difuzat în premieră! Ideea era să afle de la noi de unde provin materialele! L-am şi întrebat pe procuror: pînă la urmă, voi anchetaţi povestea cu Băsescu şi Voiculescu sau vă interesează tot Sebastian Ghiţă? Adică acest dosar este deschis pentru eventualele persecuţii ale lui Băsescu faţă de Voiculescu, iar pe noi ne întreabă tot despre Ghiţă! Îi întreb şi acum: este un dosar de „abuz în serviciu”, deci cine este abuzatorul, care este serviciul şi cine este abuzatul?

În rezumat, mie mi se pare că se continuă intimidarea noastră. Ce, Dumnezeu, într-o singură săptămînă, s-au întîmplat 4 lucruri distincte. Primul este „marele apel” la „publicitari” ca să nu ne mai dea bani, apoi un val de amenzi de la CNA, acum un dosar penal în care sînt chemaţi la audieri deocamdată 38 de persoane, iar în ultimele zile am devenit şi ţinta protestatarilor din Piaţă!

După cum se vede, jurnaliştii şi personalul tehnic de la „România TV” nu au fost chemaţi la audieri în „Dosarul fugii lui Ghiţă”, cum am crezut toţi, inclusiv cei de la RTV, ci într-un dosar nou, de abuz în serviciu (că tot este la modă subiectul), însă strategia procurorilor duce tot spre încercarea de a afla cum au ajuns casetele lui Sebastian Ghiţă la post şi, eventual, unde s-ar putea afla acesta!

Mi-e teamă, însă, că această strategie a procurorilor este tot un abuz în serviciu, întrucît legislaţia internă şi internaţională vorbeşte despre dreptul jurnaliştilor de a-şi proteja sursele, nefiind obligaţi de nimeni să le dezvăluie decît în situaţii excepţionale!

În acest sens, atît pentru colegii de la RTV şi de la celelalte publicaţii sau televiziuni, dar şi pentru organele de anchetă, reproducem din jurisprudenţa CEDO decizia în cazul „Goodwin vs. Marea Britanie”, luată de „Marea Cameră” la 27 martie 1996, în dosarul 17488/90:

Art. 10. Protejarea surselor jurnalistice este una dintre pietrele unghiulare ale libertăţii presei, aşa cum rezultă din codurile deontologice în vigoare în numeroase state europene şi cum o afirmă numeroase instrumente internaţionale asupra libertăţii jurnaliştilor. Absenţa unei astfel de protecţii pot face să se teamă persoanele care oferă informaţii anonime presei, lipsind-o astfel de un ajutor important în informarea publicului în probleme de interes general. În consecinţă, în lipsa protejării surselor de informaţii ce nu doresc să fie publice, presa ar avea şanse mai reduse să îşi joace eficace rolul de câine de pază al democraţiei şi să îşi exercite rolul de principal informator al publicului în chestiunile ce îl vizează. Ţinând cont de importanţa pe care o prezintă protejarea surselor jurnalistice pentru libertatea presei într-o societate democratică şi de efectele negative asupra exerciţiului acestei libertăţi pe care riscă să le producă o obligaţie de divulgare a sursei, Curtea a considerat că astfel de măsuri nu se pot justifica decât în cazuri excepţionale, pe baza unor imperative preponderente de interes public”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.