Kazahii de la KazMunayGas târăsc în justiție statul român

Kazahii de la KazMunayGas, proprietarii fostului Rompetrol Group, operatorul rafinăriei Petromidia, au demarat acțiunile în justiție împotriva României după ce DIICOT a instituit sechestru pe unitatea de la Năvodari, în cadrul unui dosar penal ce vizează modul în care aceasta a fost privatizată.

Acțiunea intentată de compania de petrol de stat din Kazahstan are loc în contextul în care compania kazahă intenţionează să vândă pachetul majoritar al grupului Rompetrol firmei chineze China Energy Company Limited (CEFC) , pentu o sumă de 680 de milioane de dolari, iar sechestrul pus de procurorii români pe activele Petromidia, cel mai important active al grupului din România, ar putea afecta tranzacţia, scrie Financial Times.

Conform unei scrisori adresată de avocaţii KazMunayGas Guvernului României, consultată de FT, kazahii au trimis o “notificare de dispută privind investiţiile”, primul pas într-o procedură legală ce ar putea să se finalizeze printr-o procedură de arbitraj internaţional. KazMunayGas a semnat un acord în luna aprilie cu compania chineză CEFC pentru vânzarea unui pachet de 51% din acţiunile KMG International (fostul Rompetrol Group), unde este acţionar majoritar, pentru suma de 680 de milioane de dolari. Ceva mai târziu, procurorii DIICOT au pus sechestru pe rafinăria Petromidia şi pe bunurile mobile şi imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari şi 34.941.924 de euro, în dosarul Rompetrol II.

Procurorii au pus sub acuzare 14 persoane în acest dosar, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu şi acţionar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producţie al KazMunayGas International, Adrian Constantin Volintiru, fost preşedinte AVAS; cetăţenii americani George Philip Stephenson şi Colin Richard Hart. Acuzaţiile sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat cererile de urmărire penală pentru patru foşti miniştri – Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea.

„România îşi utilizează puterea guvernamentală pentru a submina o tranzacţie şi a renaţionaliza activele”, se arată în scrisoarea trimisă de kazahi Guvernului român. Potrivit lui Daniyar Berlibayev, directorul general adjunct de la KMG, acel dosar nu are nicio legătură Acesta spune că acţiunile statului român au dus deja la amânarea încheierii tranzacţiei cu CEFC, din luna octombrie până la finele acestui an.

„În aceste condiţii, nu este posibilă finalizarea tranzacţiei”, a subliniat Daniyar Berlibayev. În opinia kazahilor, acţiunea DIICOT se referă la pretinse fapte care au avut loc în perioada 2000-2003, cu mult înainte de preluarea în 2007 de către compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas a pachetului majoritar de acţiuni ale Grupului Rompetrol.

„Astfel, a invoca în 2016 nelegalitatea unor privatizări realizate în 1999 şi, respectiv, 2000, ridică de la bun început probleme vădite de convenţionalitate, constitutţionalitate şi legalitate, fie şi numai în raport cu principiile garantării dreptului de proprietate şi ale securităţii circuitului civil. Prin absurd, dar în acord cu principiul invocat de DIICOT şi ÎCCJ, în acest moment ar trebui ca toate privatizările realizate în România din 1990 şi până în prezent să fie discutate şi analizate, iar în cazul celor care au beneficiat de diverse facilităţi (ştergeri de datorii istorice, compensări, reeşalonări sau alte tipuri de ajutor) să fie cercetaţi inclusiv acţionarii actuali ai acestor companii, indiferent de sectorul economic din care provin (petrolier, auto, contrucţii, financiar, metalurgic, etc)”, spune grupul.

KazMunayGas a cumpărat rafinăria Petromidia în 2007 cu speranţa că aceasta va fi parte dintr-o reţea mai mare de active, care să proceseze petrolul provenit de la zăcământul Kashagan. Însă, nouă ani mai târziu, producţia la Kashagan nu demarase, iar KazMunayGas a investit aproximativ patru miliarde de dolari în activele din România, care, potrivit tranzacţiei cu CEFC, sunt evaluate la 1,3 miliarde de dolari.

Potrivit termenilor acordului semnat de KazMunayGas şi CEFC, cele două companii au promis că în viitor vor face investiţii de trei miliarde de dolari, însă, în prezent, acestea se uită mai degrabă la Georgia şi Bulgaria decât la România, a declarat vicepreşedintele KMG International, Azamat Zhangulov.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.