Ungaria este vârf de lance în grupul țărilor care contestă noua lege a învățământului din Ucraina, care exclude predarea în limbile materne ale minorităților pentru ultimele două clase din învățământul preuniversitar și reduce drastic numărul orelor cu predare în limba maternă de la începutul ciclului gimnazial. Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, consideră „cinice și nedrepte“ argumentele omologului ucrainean Pavel Klimkin, cum că membrii minorităților naționale trebuie să învețe în limba ucraineană.
Presa din Ungaria introduce și ONG-urile finanțate de George Soros în polemica iscată de legea din Ungaria. Directorul pentru inițiative europene al International Renaissance Foundation a declarat că este de acord cu noua lege, care ar permite statelor ce au minorități în Ucraina să finanțeze învățământul în limbile respective. Altfel, susține el, Kievul nu poate fi obligat să educe mii și mii de cetățeni care vor pleca în țările vecine.
România, Ungaria, Grecia și Bulgaria au criticat noua lege. În cazul României, proiectul de lege supus votului nu este cel negociat împreună cu guvernul de la București. Cele patru țări au cerut ca Ucraina să solicite avizul Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei înainte ca această lege să fie promulgată și au trimis o scrisoare și Înaltului Comisar OSCE pentru minoritățile naționale în care cer soluții pentru continuarea respectării dreptului la învățământ în limba maternă. România și Ungaria par a fi victime colaterale într-un demers legislativ ucrainean în care miza este minoritatea rusă și limba rusă. În 2012, președintele prorus Viktor Ianukovici a promulgat o lege care permitea minorităților să-și folosească limba în școli în regiunile în care reprezentau peste 10% din populație. Alături de minoritatea română sau ungară, era avantajată de departe minoritatea rusă, iar opoziția de la acea vreme au numit legea „o bombă cu ceas împotriva limbii ucrainene“. Interesantă este poziția Ambasadei SUA la Kiev. Aliate în chestiuni geostrategice cu România, SUA au „salutat“ noua lege a învățământului. E drept, este remarcată doar stabilirea unui buget de 7% pentru educație și trecerea la învățământul cu 12 clase, față de modelul sovietic cu 10 clase. Pe de altă parte, România contestă legea de la Kiev acompaniată de guverne socotite nu de puține ori a avea vederi proruse (Ungaria, Grecia și Bulgaria), de unde și disponibilitatea Sofiei și Atenei, fără minorități importante în Ucraina, de a se alătura protestului.
Ce pot obține Ungaria și România de la OSCE și Consiliul Europei? Legea ucraineană este vagă, susțin o serie de profesori maghiari din Ucraina. Începând cu clasa a cincea, legea spune că se pot preda câteva materii în limbi ale UE – așadar, se poate preda în maghiară sau română, nu și în rusă. Cum multe pot depinde de implementare, forurile europene ar putea decide în favoarea noii legi. Restul, cum au sugerat autoritățile ucrainene, va depinde de capacitatea de finanțare a Budapestei și Bucureștiului pentru predarea în limbile materne.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.