Klaus Iohannis, reacţie „consecventă” şi „predictibilă” la declaraţia lui James Pettit

Pentru cine s-a asteptat la o reacţie măcar aluzivă a înalţilor oficiali români la declaraţiile recente ale ambasadorului SUA la Chişinău, aceasta este: “consecvenţă” şi “predictibilitate într-un context de vecinătate dificil”. Răspunsul a fost dat de preşedintele Klaus Iohannis încă din 2015, la Reuniunea Diplomaţiei Române, şi apoi pe 31 august 2016, cu ocazia aceluiaşi eveniment.

Aşadar, Klaus Iohannis în 2015:

“Doamnelor si domnilor, cadrul nostru major de acțiune internațională este dat de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, precum și de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. Într-un context de securitate complex, dimensiunea de securitate a Parteneriatului Strategic cu SUA a fost substanţial dezvoltată. Ne dorim consolidarea acestui Parteneriat şi asigurarea unei prezenţe consistente a Statelor Unite în România. Aceasta va fi realizată inclusiv prin intermediul bazelor de la Deveselu, Kogălniceanu şi prin participarea la exerciţii comune, fără a se limita la acestea.”

Şi acum, Klaus Iohannis, cu ocazia aceluiaşi eveniment, in 2016:

“Doamnelor şi domnilor, spuneam că riscurile, ameninţările şi provocările menţionate au nevoie de răspunsuri specifice şi eficiente. Pentru România, o mare parte a acestor răspunsuri se regăseşte în aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pilon esenţial al politicii externe și de securitate a României, alături de consolidarea Uniunii Europene şi a NATO”.

De fapt, este vorba despre o comparaţie a discursurilor consilierilor pe politică externă ai preşedintelui şi echipelor lor din 2016 şi 2015, respectiv Bogdan Aurescu şi Dan Mihalache.

Orice păleşte în faţa parteneriatului strategic cu SUA

Prioritatea numărul unu în materie de politică externă este Parteneriatul Strategic cu SUA, urmat de NATO şi apoi Uniunea Europeană. În acest an, preşedintele Iohannis a cerut limpede: “Vă rog să elaboraţi un plan de lucru în acest sens, care să vizeze – în scopul pregătirii interacţiunii cu viitoarea administrație americană – intensificarea cooperării în domeniul securitar, inclusiv în aplicarea deciziilor”.

Flancul estic al NATO, descurajarea Rusiei şi stabilitatea în ţările de pe limesul NATO este prioritatea zero, politica faţă de Republica Moldova urmând să depindă de strategiile adoptate pe acest plan, cu alte cuvinte de strategia SUA în această parte de Europă.

Polonia şi Turcia – două ţinte ale politicii externe româneşti

În actualul mediu de securitate, România este mult mai preocupată de parteneriatele strategice cu Turcia şi Polonia decât de ceea ce se întâmplă peste Prut. Parteneriatul strategic cu Polonia figurează mai sus în discursul preşedintelui la Zilele Diplomaţiei Române. România mizează pe orientarea şi mai profund pro-americana a guvernului conservator de la Varşovia, comparativ cu regimul liberal al fostului premier Donald Tusk. Iar apoi, România contează şi pe Turcia pentru “angajamentul continuu pentru valorile, principiile şi obligaţiile asumate în NATO şi în relaţia cu Uniunea Europeană”.

Veşnicile preocupări ale României legate de Republica Moldova

Este drept, România pare de două ori şi ceva mai preocupată de soarta Basarabiei, în discursul prezidenţial Republica Moldova apărând de şapte ori, faţă de trei ori în urmă cu un an. Este vorba însă de referiri la “veşnicul” împrumut de 150 de milioane de euro pe care România îl promite de aproape de doi ani Chişinăului, însă FMI a permis abia acum Bucureştiului să elibereze prima tranşă. Mai e vorba de “veşnicul” proiect al Gazoductului Iasi-Ungheni-Chişinău, inaugurat în scop electoral în 2014 şi care stă nefolosit pentru că s-a oprit într-un orăşel şi cu o ofertă românească de gaze care este mai proastă decât cea a Gazprom. Şi mai este vorba de veşnicele “reforme” şi “credibilitate” pe care România le cere clasei politice din Republica Moldova începând din 2009.

Este drept, în decursul ultimului an a apărut un birou de legătură NATO la Chişinău, iar în centrul oraşului sunt scoase la expoziţie nişte vehicule militare americane “vechi de o sută de ani” (cum spunea cu obidă fostul premier Ion Sturza). E drept şi că în acest an preşedintele României a vorbit despre îngrijorarea produsă de exerciţiile militare ale soldaţilor ruşi în Transnistria.

Un ambasador a explicat ce înseamnă suveranitate şi integritate teritorială

Reuniunea Anuală Diplomaţiei Române (29 august – 1 septembrie) s-a suprapus în acest an pe valul de emoţie produs de declaraţiile ambasadorului SUA la Chişinău cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Moldova.

„Moldova nu este România, Moldova îşi are propria să istorie şi propriile sale provocări, printre care este faptul că Moldova este o ţară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite şi desigur, mai este şi problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova”, a spus ambasadorul SUA la Washington.

Până la urma, ambasadorul James Pettit nu a făcut decât să dea un indiciu despre ce înseamnă integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova pe care o apără Statele Unite prin declaraţii citate până acum cu emfază de presa românească de o parte şi alta a Prutului. Independenţa şi integritatea înseamnă că nu este bine ca Republica Moldova să se unească cu România.

Oficialii americani au fost cât se poate de consecvenţi

“America a sprijinit şi va continua să sprijine o reglementare – nu orice reglementare, ci una care să menţină suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei în interiorul graniţelor recunoscute internaţional”, a spus vicepreşedintele Joe Biden la Chişinău, in 2011.

“SUA sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei şi drepul ei de a-şi decide viitorul”, a spus in 2014, la Bucureşti, Victoria Nuland, asistentul secretarul de Stat pentru afaceri europene si eursasiatice.

“SUA sprijină suverantitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi pe acest fond susţine negocierile în formatul 5+2 pentru o reglementare comprehensivă care să ofere un statut special regiunii separatiste Transnistria, în cadrul unei Moldove suverane”, arată în Departamentul de Stat în aprilie 2016.

Acum, Ambasada SUA la București afirmă, într-un răspuns referitor la declarațiile ambasadorului american la Chișinău, James Pettit, că „Statele Unite sprijină de multă vreme suveranitatea Republicii Moldova și integritatea sa teritorială„. „Mai mult, politica SUA în privința Moldovei este de a fi partenerul Moldovei pentru a sprijini dezvoltarea sa economică și democratică. A interpreta în sens mai larg politica noastră înseamnă o depășire a limitelor politicii noastre„.

Integritatea teritorială şi suveranitatea, „în context de vecinătate dificil” mai înseamnă, de fapt, intelegere între marile puteri. O ştiu preşedinţii de la Chişinău, Kiev, Tbilisi, dar şi cei de la Erevan, Bîşkek sau Duşanbe.

Pentru cine va susţine că declaraţiile ambasadorului SUA la Washington vor da apă la moară propagandei anti-americane în România şi Republica Moldova, pentru cei care vor agită spiritele împotriva domnului Pettit şi a Departamentului de Stat, răspunsul autorităţilor de la Bucuresti este cuprins în discursul de mai sus: li se va spune că nu ştiu ce înseamnă consecvenţă şi predictibilitate, importanţa dezvoltării unui partaneriat strategic. Iar pentru cei care nu înţeleg, li se va face probabil aluzie la scandalul Sky News şi răspândire de informaţii false.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.