Celebrarea a 60 de ani de la fondarea Comunității Europene printr-un mesaj de unitate este o sarcină foarte dificilă pentru liderii celor 27 de state UE (în lipsa premierului britanic) care se întâlnesc sâmbătă la Roma. Unitatea este greu de găsit în contextul „divorțului“, al apelului pentru adoptarea unei arhitecturi UE cu mai multe viteze și al unei creșteri economice aproape insesizabile în zona euro – țara‑gazdă a summit-ului, Italia, a rămas pe o creștere aproape de zero încă de la adoptarea monedei unice.
Declarația de la Roma, cea care ar trebui să afirme încrederea în „viitorul împreună“, a fost mult mai greu de negociat decât Declarația de la Berlin din 2007, cea care marca împlinirea a 50 de ani de Comunitate Europeană. La împlinirea a 50 de ani, UE se confrunta cu provocări „mari“, dar acum ele sunt „fără precedent“ (Ucraina, Balcani, Siria), după cum arată declarația obținută de agențiile de presă. În 2007, UE vorbea despre „competitivitate“, acum vorbește despre spectrul „protecționismului“ american. În 2007 granițele erau „deschise“, acum ele trebuie să fie „sigure“. Ca și în urmă cu zece ani, Declarația aniversară se încheie cu formularea „Europa este viitorul nostru“, însă deceniul ce a trecut face ca aceste cuvinte rostite la Roma să sune mai gol decât la Berlin.
O Europă cu „intensități“ diferite
Surse citate de presa italiană anunțau încă de marți că s-a ajuns la un acord în privința declarației. „Șerpașii“ guvernelor au negociat un text care nu vorbește de marea spaimă a Europei de Est – UE cu mai multe viteze. În schimb, se face o referire la „intensități“ diferite de integrare.
Avertismentele Poloniei și Greciei
Europa deja sexagenară este îngrijorată de lipsa protecției sociale, iar președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, se luptă pentru introducerea în Declarație, pe ultima sută de metri, a unor formulări care să reducă temerile statelor îndatorate, precum Grecia, nemulțumite de imixtiunile unui FMI ne-european în politicile sale sociale, scrie Politico. Pentru guvernul Poloniei, asigurările din Declarația de la Roma nu par suficiente. Premierul Beata Szydlo a avertizat joi că nu va semna Declarația, dacă nu va exprima patru principii fundamentale: întărirea rolului parlamentelor naționale, cooperarea strânsă cu NATO (o poziție comună a statelor est-europene), unitatea UE și principiile pieței comune. Fără aceste principii, Declarația „va fi un document gol, care probabil va suna bine, însă nu va contribui la schimbarea politicilor UE“, a spus Szydlo.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.