La Bucureşti cocoşi, la Viena curci plouate

La juriile de specialitate a fost dezastru. Premieră: nu am mai luat locul 1 la televot în Spania şi Italia. Pierderi mari în bazinul tradiţional cu mulţi emigranţi români.

Nu este o tragedie, dar…

Eurovision 2015 a trecut. Piesa României s-a clasat pe locul 15 (din 27 participante în finală, 40 în total cu cele eliminate în semifinale), cu 35 de puncte, dar dezamăgirea este foarte mare. În Spania, locul 21 ocupat de experimentata Edurne (Garcia Almagro) cu piesa „Amanecer” nu a lăsat urme. Se impune deci întrebarea: de ce după Viena, a început să plouă cu critici, ţinând cont că de fapt este vorba doar de un concurs în care iz olimpismului (important este să participi) este predominant? Răspunsul este simplu: am atins deja la Eurovision un anumit nivel şi orice reprezentare sub ştachetă reprezintă un eşec răsunător. În loc să ne conservăm, dacă nu putem mai mult, punctele obţinute deja la capitolul imagine – pentru că acesta este unul dintre câştigurile unei participări la Eurovision – avem tendinţa de a aluneca pe topogan, din cauza unor interese mărunte ale unor personaje din show-bizz, sau din cauza incompetenţei altora tot din showbizz.

O avalanşă de erori

Am arătat că Voltaj şi piesa lor au bătut un record (cel mai mic punctaj pentru România dim epoca modernă a Eurovision, adică începând cu ediţia 2005) şi a egalat altul (puncte primite de la cel mai mic număr de ţări). Tot ce s-a petrecut la Viena are drept punct de plecare fazele preliminare şi selecţia naţională. Nu mai insistăm pe suspiciunile şi mini-scandalurile post selecţia naţională. Ele au devenit o tradiţie. Dar trebuie să arătăm unde s-a greşit:

1. Piesă modestă

De regulă, compozitori sau cantautori trimit la preselecţia iniţială piese prăfuite, piese „balast”neutilizate la cele mai recente înregistrări. Este şi cazul piesei prezentate de Voltaj, o formaţie recunoscută ca scoţând hit-uri pe bandă rulantă. În unele ţări, la selecţiile naţionale, inzterpreţi şi compozitori vin cu piese special pregătite pentru Eurovision. Că unele sunt mai bune, că altele (destule) sunt slabe, asta ţine de calitatea actului muzical din ţara respectivă. Să nu se ascundem după degete, piesa celor de la Voltaj a fost una de factură modestă. Şi, în plus nici nu a fost promovată afară aşa cum trebuie.

2. Mesaj total inadecvat

Nu ştim ce au gândit promotorii (sau cine s-a ocupat de această problemă) când au scos clar în evidenţă, în paralel cu partitura muzicală, mesajul legat de copiii rămaşi singuri din cauza plecării părinţilor la muncă în străinătate. De ce a fost nevoie de acest mesaj? Pentru cine a fost mesajul? În nici un caz pentru tinerii sau mai puţin tinerii din Europa consumatori de Eurovision. Cel interesa pe tânărul sau mai puţin tânărul belgian, olandez, estonian sau ceh de situaţia acestor copii? Mai mult, nu ştim cât au gustat „căpşunarii” noştri (de la care aşteptam voturi) acest mesaj. Atât cei de la Voltaj, dar în special cei care i-au „ghidonat”, ar fi trebui să ştie că la Viena, se desfăşoară o sărbătoare. O sărbătoare la care publicul, telespectatori din multe ţări (cca 195 de milioane au vizionat în Europa finala) şi ceilalţi participanţi vor să se bucure. Ori să vi cu un mesaj trist la o astfel de sărbătoare, este o eroare impardonabilă.

3. Absenţa show-ului/scenografie modestă/interpretare plată

La Eurovision contează trei lucruri: calitatea piesei, calitatea interpretării şi show. Show-ul a fost ca şi inexistent, scenografia (fundalul realizat pe computer) a lăsat de dorit. Chipul de copil trist nu numai că nu a generat vreo emoţie, din contră, a dăunat în economia interpretării. Ţinuta scenică, una deloc specială şi adecvată manifestării. Calitatea interpretării: ceva mai bună în finală decât în semifinală, unde s-a cam falsat sesizabil, dar sub nivelul aşteptat de la o trupă profesionistă ca Voltaj. Dacă pe micile ecrane s-ar fi „scos” publicul din arenă, fundalul, luminile etc, şi comentatorul TVR ar fi spus că Voltaj se află pe scena Casei de Cultură de la (să zicen) Botoşani, atunci el nu ar fi fost contrazis de cei care au deschis mai târziu televizoarele. Nu în ultimă instanţă, interpretarea şi în limba română a fost o alegere neinsipirată. Dacă staff-ul care se afla la Viena ar fi lecturat unul din site-urile statistice ale Eurovision, ar fi aflat ce s-a scris (încă din 1994 !!) despre piesa „Dincolo de nori” interpretată de Dan Bitman. Analiştii au considerat-o ca fiind dintre cele mai bune din concurs, dar cântată în limba română „nu a prins” şi s-a clasat foarte slab. Legat de toate aceste aspecte, Mihai Trăistariu spune, citat de Evz: „Anul acesta, cei de la Voltaj au fost destul de șterși. Trebuie să fim cinstiți. Au cântat foarte corect, dar ce-au avut șoc? Nu au avut nimic spectaculos. Telespectatorilor le place să vadă spectacol. Trebuie să iei ochii cu ceva. Trebuie să fii șoc, total inedit. Uite, cum a fost Conchita Wurst. Trebuie să vii cu elemente ieșite din comun. Asta este părerea mea. Când a venit Cezar Ouatu… mulți l-au blamat și l-au condamnat, dar el a fost ok. Dacă se preocupa mai mult, poate obținea un rezultat mai bun”. Credem că Trăistariu nu poate fi bănuit în acest caz de subiectivism.

Dezastru: 21 de jurii de specialitate ne-au văzut dincolo de locul 20

Cunoscutul redactor şi comper muzical Andrei Partoş, a făcut următoarea remarcă într-un cotidian central: „În context, trebuia o piesă foarte bună pentru a culege câte 4-5 puncte de la toţi”. Şi are perfectă dreptate. Mergem pe cifra inferioară. Dacă 35 de jurii îţi dau câte 4 puncte (o notare totuşi modestă) asta înseamnă 140 de puncte. La Viena cu 140 de puncte se obţinea locul 7. Un mic rimember: în 2005, Luminiţa Anghel a primit note de la 27 de ţări (din 38) şi a obţinut 158 de puncte şi locul 3. Atunci, piesa a fost una medie, dar show-ul a fost ieşit din comun. În 2010, Paula şi Ovi cu o piesă peste medie, dar cu o prezenţă scenică originală, au scos puncte de la 29 de jurii din (din 38) şi cu 162 de puncte a ocupat locul 3. În sfârşit, în 2006, Mihai Trăistariu cu o super piesă a luat puncte de la 35 de ţări din 36 !! obţinând 172 de puncte. Deci, după cum se poate observa, nu are nimeni nimic cu „ai noştri”. Când este calitate, vin şi notele bune, când nu este calitate, „fraţii de peste Prut să trăiască” şi ce mai dă Dumnezeu. Lipsa de calitate a fost vizibilă în 2015. 21 de jurii de specialitate, din 37 ne-au „văzut” piesa de la locul 20 în sus!!. Mai trebuie spus că din cele 37 de jurii de specialitate numai 4 (patru) ne-au clasat în primele 10 locuri, adică acele locuri care punctează şi care dacă există clasare bună şi la televot, atunci piesa primeşte puncte. Modul în care a fost apreciată piesa şi prestaţia celor de la Voltaj de către juriile de specialitate reprezintă un adevărat dezastru. Atenţie, lăsăm la o parte notările geo-politice, este adevărat ele influenţează ierarhiile, dar când te vede un juriu pe locul 25 sau 26 (ultimul), atunci orice comentariu este inutil. Iar când 33 de jurii de specialitate consideră că o piesă nu merită să primească măcar un punct, atunci este clar că la piesă este hiba. Iată cum arată clasările piesei României în viziunea juriilor de specialitate:

• Loc 1: Moldova
• Loc 7: Belgia, Danemarca
• Loc 10: Grecia
• Loc 11: Serbia, Portugalia
• Loc 12: Spania, Cypru
• Loc 13: Estonia, Albania, Armenia, Azerbaijan
• Loc 14: Israel, Ungaria
• Loc 19: Australia, Slovenia
• Loc 20: Elveţia, Suedia
• Loc 21: Germania, Norvegia, Olanda, Belarus, Rusia
• Loc 22: Polonia
• Loc 23: Austria, Georgia, Letonia
• Loc 24: Franţa, Irlanda, Marea Britanie, Finlanda, Islanda
• Loc 25: Cehia, Malta, Lituania, San Marino
• Loc 26: Italia

Nici la televoting nu am rupt gura târgului

Nu ştim câtă lume ştie, dar pe relativ noul sistem de punctare (îl puteţi citi în finalul articolului – n.a.) de la Eurovision televotul căpşunarilor nu ne mai ajută foarte mult. Este şi acesta un motiv pentru care România trebuie să se prezinte cu piese „beton” care să ne aducă televoturi multe şi din afara bazinelor tradiţionale (Moldova, Spania, Italia, Portugalia, Franţa, Austria, Belgia, Irlanda, Israel). Acum în 2015, din 38 de televoturi doar în 5 ţări am prins „top 5”, dar televoturile din Italia şi Franţa nu ne-au fost de ajutor, pentru că la juriile de specialitate din cele două ţări a fost dezastru. Faţă de ultimii 2 ani, când nu am strălucit la televot, acum în 2015, am pierdut ceva puncte la clasări. Faptul că telespectatorii 26 de ţări ne-au văzut între locurile 11 şi 24, denotă că piesa nu Voltaj nu a prins. Locurile ocupate de România la televot au fost:

• Loc 1: Moldova
• Loc 2: Spania, Italia
• Loc 4: Franţa, Portugalia
• Loc 7: Austria, Belgia, Irlanda, Israel
• Loc 8: Cypru, Ungaria
• Loc 10: Estonia
• Loc 11: Cehia, Danemarca, Norvegia, Germania, Marea Britanie
• Loc 12: Albania, Malta
• Loc 13: Olanda, Finlanda
• Loc 14: Letonia, Elveţia, Australia, Grecia
• Loc 15: Lituania, Suedia, Macedonia
• Loc 16: Belarus, Rus, Armenia
• Loc 17: Georgia, Serbia
• Loc 18: Polonia, Slovenia
• Loc 20: Islanda, Muntenegru
• Loc 24: Azerbaijan

Unde am pierdut la televot faţă de 2014

2014: Spania – loc 1 România

2015: Spania – loc 1 Italia; loc 2 România

2014: Italia – loc 1 România

2015: Italia – loc 1 Albania; loc 2 România

2014: Portugalia – loc 2 România

2015 Portugalia – loc 4 România

2014: Israel – loc 4 România

2015: Israel – loc 7 România

2014: Austria – loc 4 România

2015: Austria – loc 7 Tomânia

2014: Belgia – loc 5 România

2015: Belgia – loc 7 România

2014: Irlanda – loc 5 România

2015: Irlnada – loc 8 România

2014: Norvegia – loc 8 România

2015: Norvegia – loc 11 România

2014: Malta – loc 7 România

2015: Malta – Loc 12 România

În cazul Spaniei unde de 7 ani am luat numai locul 1 la televot, se pare că votanţii autohtoni au fost mai numeroşi şi au votat valoarea piesei, pentru că nu sunt mulţi italieni în Spania. În Italia am luat în ultimii 2 ani locul 1 la televot, întrecând clar „căpşunari” din Ucraina şi din Moldova. Acum cele două ţări nu au fost în finală, deci trebuia să câştigăm mult mai clar. Nu ştim dacă sunt mulţi albanezi în Italia sau s-a votat de către telespectatorii autohtoni piesa Albaniei. Un lucru este clar, românii care au votat au fost mai puţini. Singurele ţări unde stăm mai bine la televot faţă de 2014 sunt Ungaria, Estonia şi Danemarca, dar în cazul Estoniei nu a contat acest lucru.

NOTĂ De 3 ani, sistemul de acordare a punctelor la Eurovision s-a schimbat radical (la finala naţională se merge pe sistemul vechi de acum 10 ani, dar este dreptul oricărei televiziuni naţionale să stabilească regulile – n.a.) pentru a se reduce influenţa votului emigranţilor şi, parţial a votului geo politic. Concret, după deliberarea juriului de specialitate şi după terminarea televotului se alcătuiesc două clasamente, în care piesele sunt clasate între locurile 1 şi 26 (acum în 2015) în funcţie de numărul de puncte de la juriu şi în funcţie de numărul de voturi de la televot. Urmează alcătuirea unui al doilea clasament astfel: se adună locul obţinut în clasamentul juriului de specialitate cu locul obţinut în clasamentul televotului şi piesa care are suma cea mai mică ocupă locul 1 ş.a.m.d. (De exemplu: locul 8 de la juriu cu locul 1 de la televot = 9 puncte şi piesa se clasează mai bine decât o altă piesă care este pe locul 5 la juriu şi locul 5 la televot, pentru că suma = 10) . Primele 10 piese din acest al clasament primesc punctele „Eurovision”:, 12 puncte locul 1, 10 puncte locul 2 ş.a.m.d. Noul sistem dezavantajează ţările precum România, Moldova şi altele care au „căpşunari”. De exemplu, Voltaj a luat la televot în Italia locul 2. Dar adunat cu locul 26 de la juriul itaşian de specialitate, a dat 28 şi în clasamentul final asta a însemnat zero puncte pentru România. Pe vechiul sistem, „ciupeam” sigur 3 sau 4 puncte, dacă nu chiar 5. Şi inversa este valabilă. Locul 1 la juriu şi locul 23 la televot. Suma de 24 este prea mare ca să prindă primele 10 locuri în clasamentul final.

Cum a obţinut România punctele în 2015

12 puncte – Moldova (juriu loc 1 + televot loc 1)

5 puncte – Spania (juriu loc 12 + televot loc 2)

5 puncte – Belgia (juriu loc 7 + televot loc 7)

5 puncte – Israel (juriu loc 14 + televot loc 7

4 puncte – Portugalia (juriu loc 11 + televot loc 4)

2 puncte – Danemarca (juriu loc 7 + televot loc 11)

1 punct – Cypru (juriu loc 12 + televot loc 8)

1 punct – Ungaria (juriu loc 14 + televot loc 8)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.