×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 3 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Joi, 27 iulie 2017, 23:33
EUR (€)
+0.0011 ↗
4.5628 RON
USD ($)
+0.0112 ↗
3.9248 RON
• • •
La moartea unui mare patriot român

Totdeauna am avut o reținere în a mă apropia de Augustin Buzura. Același sentiment l-am trăit cînd am fost la un pas de Ion Irimescu sau de Marin Preda, de Marin Sorescu sau de Corneliu Baba. Mi s-a părut că îi stric de pe gîndurile lor.

La Cluj, cînd Augustin Buzura cobora din redacția Tribuna în intersecția de la Librăria Universității, plecam imediat, fără să mai intru în vorbă. Nu era de nasul meu. Adică eram prea mic. După ce-a publicat „Orgolii“ și „Fețele tăcerii“, cu atît mai mult. Pentru mine, în ciuda faptului că Augustin Buzura era un obișnuit al Clujului, mai era și un simbol. Un stîlp, un curajos, un fel de enciclopedie vie, un rebel. Colegii mei de generație, mai ales echinoxiștii, îl vedeau des și se întindeau cu el la povești. Niciodată la glume. Cu Augustin Buzura nu se putea glumi. Orice ai fi încercat să discuți, pălea în fața sobrietății și gravității sale. Încă de atunci l-am perceput pe Augustin Buzura ca pe o conștiință, ca pe un mare patriot. Abia mai tîrziu, cînd am dat peste o biografie de-a sa, l-am înțeles mai bine. Era un om marcat de Dictatul de la Viena, de o copilărie trăită în anii de răpire a Transilvaniei, marcată de crimele comise atunci. Acei ani au devenit reperele unui univers moral și cultural care îl singularizează în literatura română.

Am recitit interviul acordat Magdalenei Popa Buluc pentru Cotidianul în 2013. Pasaje întregi arată ca o depoziție pentru istorie. Judecățile lui fixează în repere toate slăbiciunile vremii noastre. L-am fi republicat integral și pentru cititorii ediției tipărite. Faptul că reproduce ore de întrebări și confesiuni care s-ar întinde pe mai multe pagini, poate o jumătate de ziar, ne-a obligat să recurgem la o selecție. Celor care vor să parcurgă toată convorbirea cu Augustin Buzura, le oferim republicarea pe site-ul Cotidianul.ro a versiunii complete a dialogului din 2013.

În loc să scriu aceste rînduri despre un mare scriitor român, dar și despre un exemplar om al cetății, aș fi preferat să-i reproduc gîndurile. Cei care îl citesc pe Augustin Buzura sunt obligați să cadă pe gînduri. Judecățile lui despre țară și politicieni sunt nemiloase, dar drepte. De la acest mod de a vedea lucrurile am putea începe chiar reconstrucția.

„Unde au dispărut adevăratele valori ale naţiei, nu ştiu. În loc să ne solidarizeze în jurul unor proiecte, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, cu care înainte de 1989 împărtăşeam aceeaşi soartă şi aceeaşi viaţă de lagăr, intelectualii noştri ne-au dat proba celei mai crase mediocrităţi. În loc să ridice nivelul discuţiilor politice, l-au scăzut, lăsându-se contaminaţi de discursul gol al politicienilor cărora li s-au subordonat. În momentul de faţă, România este o ţară fără proiecte, adică fără direcţie şi fără perspectivă.“

Nu pot să-mi iert un păcat. Am căzut și eu în plasa zvonurilor din epocă. Prin anii '80, mulți ziceau că apariția romanelor „Orgolii“ și „Fețele tăcerii“ s-ar fi produs cu aprobare de la stăpînire (adică de la partid), de parcă asta ar fi schimbat sensul și valoarea în epocă (de-a dreptul uriașă) ale acestor două cărți. Mai tîrziu, le-am citit și eu, ca și mulți alții, ca pe o formă de rezistență, ca pe o expresie a unei baricade, ca pe un apel la luciditate și morală.

„Eu trag nădejde că tinerii care sunt acum la conducerea ţării vor înţelege că trebuie să înceapă să schimbe lucrurile în învăţământ, în sănătate, în cultură şi în sport. Căci numai aşa vor reuşi să pună ţara pe picioare. Altfel n-au nicio şansă. Istoria îi va condamna. De la un popor necivilizat, incult, bolnav, flămând nu poţi aştepta mare lucru. Şi, aşa cum vă spuneam, cel mai grav lucru, în momentul de faţă, este pierderea demnităţii. Goana după firmanele de la Bruxelles arată un mod lamentabil de a gândi politica şi de a-ţi manifesta respectul faţă de cei ce te-au votat.“

Poate cei tineri dau peste rîndurile de mai jos și fac efortul să le înțeleagă. Un mare scriitor român face portretul agitatei lumi politice și al plutoanelor de iresponsabili rătăciţi prin mass-media. Propozițiile de pamflet politic ale marelui scriitor ar putea să-i pună pe gînduri. Se referă la slăbiciunile lor. Pare scris chiar pe obrazul lor gros. Încep de pe acesta și se prelungesc direct în portretul nemuritor al României.

„Pe vremea Răposatului, eram terorizaţi de internaţionalismul proletar. După Revoluţie, aceiaşi care au fost internaţionalişti proletari, bine organizaţi de Brucan, au ajuns automat mari europeni, uitând că aparţin unui popor care i-a crescut, le-a asigurat instrucţia, învăţământul gratuit şi şansa de a studia totuşi şi în străinătate. Umilinţa în care trăim azi în faţa Occidentului mă descumpăneşte. Pe vremea lui Stalin şi a celor care i-au urmat, cea mai mare acuză care ţi se putea arunca era: «Eşti antisovietic, anticomunist». Acum, tot nişte activişti, cu mai multă sau mai puţină carte, te acuză că eşti antiamerican, antioccidental. Câteva nulităţi ţin această balanţă.“

Editorialul complet în ziarul Cotidianul de miercuri versiunea tipărită - disponibilă la toate chioşcurile şi benzinăriile OMV Petrom şi MOL - sau varianta digitală.

Cornel NistorescuPublicat Marţi, 11 iulie 2017
7792
 | 49
 | 38
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Vnicolae
-1
fiți mai temperați cu geniile noastre realist-socialiste, chiar așa de tare vă temeți de moarte? amintiți-vă că era și goma pe atunci, restul e... resturi!
Publicat Joi, 13 iulie 2017
+Răspunde
ROMÂNUL
+4
felicitari!un articol de referinta, o glinda nu a unui om, ci a unei societati lipsite de 42 de AUGUSTIN BUZURA, ce in 1992 a refuzat sa candideze la presedentia ROMANIEI!CE SANSA EXTRAORDINARAAR FI AVUT ROMANIA CU ACEST HAVEL ROMANUL!!!!
Publicat Joi, 13 iulie 2017
+Răspunde
iancu de la Hunedoara
+7
Chiar ma mir dle Nistorescu ca ti-ai facut "mea culpa" in privinta marelui patriot Augustin Buzura, printre ultimii sustinatori ai acestui sentiment inaltator! Iata ca dupa Paunescu, Vadim, etc., se duce un alt mare patriot si suflet din neamul nostru!
Publicat Joi, 13 iulie 2017
+Răspunde
Cata
+3
Si iar pleaca o valoare iar lepadaturile ramin! Drum luminos, Augustin Buzura!
Publicat Joi, 13 iulie 2017
+Răspunde
Cata
-1
Nevasta lui Goarnă şi lista duşmanilor Personajul Goarnă e descris de scriitor ca fiind “groznic de a are o evidenţă foarte exactă a prietenilor şi duşmanilor, pe care o actualizează aproape zilnic (legendă care a circulat pe seama Mihaelei Geoană n.n.). Iar curtenii pe care–i ţine aproape, de dragul funcţiilor promise, au nevoie de un simplu semnal pentru a porni la luptă, căci toţi au o sete cumplită de distrugere şi nulităţile morale atacă, de preferinţă, în haită”. Foarte interesant de menţionat, fiul lui Buzura din carte, pe nume Dan, insistă ca tatăl său să participe la petrecerea lui Goarnă pentru că, mărturiseşte el, are un interes concret, sperând să obţină de la acesta un post de ambasador. În viaţa reală, ginerele lui Buzura este George Maior, devenit, în madatul de lider PSD al lui Geoană, directorul SRI.
Publicat Joi, 13 iulie 2017
+Răspunde
Cata
-1
”Prostia nu a fost niciodată discretă; ea nu poate trăi fără Curte” Despre Goarnă-Geoană se pronunţă elogios, într-un mesaj inclus în film, şi fostul lider al partidului, Andrei Covurlui, alias Adrian Năstase, care i-a făcut, într-adevăr, urări lui Geoană, la petrecerea de la Vila Lac 1. “Pînă la urmă filmul s-a sfîrşit cu efigia lui Goarnă deasupra unei Românii tricolore…Au urmat, bineînţeles, apaluze prelungite, urale, în timpul cărora Goarnă, cu ochii în lacrimi, a urcat pe scenă pentru a ne mulţumi tuturor pentru felul în care am înţeles şi am apreciat surpriza făcută de familie” relatează Buzura în carte. După film, pe scenă a urcat fiica lui Goarnă, care i-a dedicat tatălui o poezie în limba engleză, în timp ce la petrecerea reală, fiica lui Geoană, Ana Maria, i-a cântat, tatălui, pe scenă, o melodie în limba engleză, „I’m a big girl”. “Aplauzele, altfel meritate, au fost întrerupte de apariţia pe scenă a lui Goarnă, împreună cu prietenul său, Cătălin Vâslaşu, un cunoscut cîntăreţ de romanţe, popularizat excesiv de televiziunile locale, şi, fără să ne prevină, au început să cânte împreună cu întrega asistenţă, “Pe lângă plopii fără soţ”…”. La petrecerea reală, Geoană a cântat şi el pe scenă, alături de bunul său prieten Ovidiu Lipan Ţăndărică . “Să merg pe scenă şi să le explic ăstora care îl aplaudă că fac o mare eroare? În câteva minute aş fi dat afară în aplauzele tuturora, deşi imensa majoritate a celor de aici îl dispreţuiesc pe sărbătorit. Prostia nu este, nu a fost şi nu va fi niciodată discretă. Ea nu poate trăi fără curte, fără suporteri entuziaşti, fără lepre…” mai noteaza prozatorul.
Publicat Joi, 13 iulie 2017
+Răspunde
Cata
-2
Acoperitii din PSD “Locul activiştilor de altădată, aroganţi şi îmbrăcaţi fără gust, a fost luat de negustori, de activişti politici şi sindicali, patroni de firme sonore, îmbrăcaţi în haine scumpe cumpărate de la mari case de modă, dar mult mai impertinenţi decât predecesorii lor, bişniţari şi afacerişti fără nimic sfânt sau nenegociabil” scrie autorul. “Ghika-Şorecani (un intelectual prezent la recepţie n.n.), extrem de atent, îi privea cum îl sărutau pe Goarnă sau cum îşi căutau locurile şi, văzând că îi urmăresc privirea, şoptea în dreptul fiecăruia: “Mossad, FSB, CIA, DST, al ungurilor, al nemţilor, ăsta e al oricui, ăsta e acoperit, ăsta e un biet ţucălar al ” Aş fi vrut să îl întreb dacă există vreunul şi de al nostru, dar acest al nostru nu mai avea demult vreo urmă de acoperire. Al ţării? Dar cui, dintre cei de faţă, îi păsa cu adevărat de ţară? Mai ales că nu au rămas prea multe lucruri de furat din ea”. Despre vedetele de sex feminin prezente la petrecere, scriitorul spune că “Niciuna nu se culcă pe gratis. Oferta începe de la un jeep în sus. Iar, cu aurul şi diamantele de pe fiecare cucoană poţi trăi măcar o vară lungă în cea mai pretenţioasă staţiune străină”. Buzura relatează cu lux de amănunte şi momentul proiecţiei pentru invitaţi a filmului, realizat, în versiunea reală, de trustul media al lui Adrian Sârbu, finul de cununie al lui Geoană. Pelicula prezintă cele mai importante momente din viaţa politicianului oltean, născut la Moţăţei-Haltă (Geoană are rădăcini în Oltenia, satul Mischii n.n.), fiu al unui activist de partid (Geoană e fiul unui general comunist n.n.), absolvent al facultăţii de Electrotehnică (Geoană a terminat Mecanica n.n.), a studiat la Paris (la fel ca Geoană n.n.), pasionat de baschet (la fel ca Geoană n.n.), adus în prim plan de momentul revoluţiei (Geoană a intrat în MAE în decembrie 1989 n.n.) etc.
Publicat Joi, 13 iulie 2017
+Răspunde
Utopicul
+1
Bre Deceneu, ai nume vechi dar creier "tanar". Adica necopt sau putin... Milioanele de romani care-si iau campii sunt rezultatul peste timp al politicilor staliniste de distrugere a resorturilor vitale ale natiunii romane. Care resorturi ? Fa un efort de imaginatie cu neuronul tau singuratic si poate ca vei intelege. Sau cere o consultanta de la un antropolog sau de la un sociolog. Daca ar mai trai, ti-ar putea explica si Seniorul, alias Corneliu Coposu, alias Utopicul. Bref, anii "Iepocii de Aur" au fost cei mai sinistri fiindca in ei au fost nivelate la cota zero multe din ultimele constiinte ramase vii si s-au evaporat multe dintre ultimele picaturi de speranta ca "se poate" si ca "mai are rost" fiind inlocuite cu intrebatile retorice: - Pentru cine ? - Pentru ce ? Personaje ca matale care nu vad in marasmul de "azi" este generat de intamplarile de "ieri" nu fac decat sa mareasca certitudinea ca totul este pierdut, ca nimic nu mai are rost. Esti profund nefast omule, la fel cum o jumatate de adevar este mai rea decat o minciuna "cinstita". A bon entendeur salut si Honni soit qui mal y pense !
Publicat Miercuri, 12 iulie 2017
+Răspunde
genocid
-3
problema este ca vedem patriotismul in mod diferit. Romania trebuie federalizata?! Credeti ca se poate impaca varaza si capra si taranul valah?!
Publicat Miercuri, 12 iulie 2017
+Răspunde
nae girimea
+10
Da' patriotul Andrei Cornea (ala ruda cu Florian ) ce zice ? Ca TV poreclita " nationala " l-a chemat sa isi spuna opinia si cind murira Adrian Paunescu si Sergiu Nicolaescu
Publicat Miercuri, 12 iulie 2017
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Cotidianul cititorilor
13 articole/ Actualizat Miercuri, 12 iulie 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
29 articole/ Actualizat Marţi, 25 iulie 2017
alarm off
Antiştirile Cotidianul
6 articole/ Actualizat Duminică, 09 iulie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
137 articole/ Actualizat Joi, 13 iulie 2017
Sorin Avram

Pe 25 iulie a fost delir pe reţelele de socializare, iar motoarele de căutare au fost încinse. Mulţi, foarte mulţi români au căutat pe Google „poze cu Denisa Manelista moartă”, „înmormântarea Denisei” şi „Denisa în sicriu”!

Sorin AvramPublicat acum 3 ore şi 51 minute