Ochii săi mari, albaştri, aproape violeţi, şi prezenţa agreabilă, debordând de feminitate în lumina reflectoarelor, sunt de neuitat. S-a născut pe 7 octombrie, la Bacău, şi aţi văzut-o în numeroase roluri, alături de mari artişti ai scenei româneşti. Diana Lupescu a absolvit în 1978 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, sub îndrumarea dascălului Amza Pellea, maestru al artei dramatice, care i-a sădit în suflet, pentru totdeauna, pasiunea pentru teatru, cu toate formele sale. Această pasiune i-a devenit, în timp, profesiune de credinţă.
Spectacolele în care a jucat s-au bucurat de succes, având la bază texte ale unor mari autori din dramaturgia şi literatura universală şi română, precum: Luigi Pirandello (Astă-seară se improvizează), Franz Kafka (adaptare după romanul Castelul), A.P. Cehov (Trei surori), Larry Gelbart (Miresele căpitanului), Romain Rolland (Jocul dragostei şi al morţii), Milan Kundera (Jacques şi stăpânul său), Samuel Beckett (Play), Jean Poiret (Sărbători fericite), Ion Bucheru (Frumosul cotidian), George Ciprian (Omul cu mârţoaga), Aurel Baranga (Siciliana), D.R. Popescu (Piticul din grădina de vară), Liviu Rebreanu (adaptare după Ultimul bal), M.R. Paraschivescu (Păguboşii) sau Zaharia Bîrsan (Trandafirii roşii).
”În construirea personajelor sale a îmbinat spiritul comic şi dramatismul, umorul viu şi melancolia destinelor nefericite. De fiecare dată, întipărindu-se în memoria spectatorului prin interpretarea bine strunită – care surprindea printr-un ludic inocent, relevat la momentul oportun – prin delicateţea gesturilor, prin frumuseţea sa, prin inteligenţa sa”, scrie Irina Zlotea.
Şi în lumea filmului este un nume de neuitat. Diana Lupescu s-a numărat întotdeauna printre actriţele favorite ale regizorilor de film, pentru prezenţa delicată, expresivitatea şi controlul asupra jocului în faţa camerelor de filmat. Colaborările sale din cinematografie s-au materializat în filme îndrăgite de public, dintre care amintim: Campioana (regia: Elisabeta Bostan), Buletin de Bucureşti (regia: Virgil Calotescu), Fata Morgana (regia: Elefterie Voiculescu), Iarba verde de acasă (regia: Stere Gulea), Povestea dragostei (regia: Ion Gopo), E-atât de aproape fericirea (regia: Andrei Băleanu), Există joi (regia: Adrian Petringenaru).
Apoi, în 2007, aabsolvit regia de teatru în cadrul Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti, asumându-şi un nou rol pe tărâmul Thaliei, acela de director de scenă. S-a avântat curajos de cealaltă parte a rampei, pentru a crea lumi, poveşti şi personaje din perspectiva viziunii sale asupra artei şi vieţii, cucerindu-i atât pe colegii actori, cât şi publicul. Spectacolele sale efervescente aduc un zâmbet pe buzele privitorului, îl invită să se îndrăgostească, să viseze, să se joace. A regizat, pe scena Teatrului „George Ciprian” din Buzau, spectacole care se joacă, de ani de zile, cu casa închisă: Fii cuminte, Cristofor! de Aurel Baranga, Sirena şi Victoria de Aleksandr Galin, Părinţii teribili de Jean Cocteau. La Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov se poate vedea Un bilet spre fericire de Spiró György, iar la Teatrul „Regina Maria” din Oradea, spumoasa comedie Sărbători fericite de Jean Poiret.
În stagiunea actuală, publicul este aşteptat la Teatrul Nottara să se lase sedus de spectacolele semnate de Diana Lupescu: Vacanţă în Guadelupa de Pierre Sauvil şi Eric Assous, Mult zgomot pentru nimic de William Shakespeare, Matrimoniale de Lia Bugnar, De dor şi drag, Maria Tănase şi Umor, amor, fior de dor… în Bucureşti, ambele bazate pe scenarii proprii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.