Decizia CCR privind „abuzul în serviciu” este considerată de mulţi ca fiind istorică, deşi, pentru cineva familiarizat cu limbajul juridic, este de o banalitate cumplită, atît de evidentă că nici nu este nevoie de modificarea Codului Penal! Practic, decizia nu face altceva decît să dea o interpretare firească unui text din Codul Penal, dar interpretarea aceasta nu spune nimic în plus, pentru că exact aşa trebuia să fie înţeles textul din Codul Penal şi fără această Decizie a CCR. În popor este o vorbă atunci cînd cineva vorbeşte cu o persoană care nu este familiarizată cu limbajul tehnic dintr-un anumit domeniu: „Spune-i pe înţelesul lui!” sau „Spune pe înţelesul tuturor”! Aşa este şi cu această Decizie a CCR!
Prin felul în care s-a pronunţat în aceste zile în legătură cu „abuzul în serviciu”, Codruţa Kovesi a demonstrat în mod irefutabil că, deşi conduce DNA, fiind anterior chiar procuror general, ARE NEVOIE DE EXPLICAŢII PE ÎNŢELESUL EI, nefiindu-i suficient limbajul tehnic!
Despre ce este, totuşi, vorba în Decizia CCR? Să vedem mai întîi cum arăta Art. 297 din Codul Penal înainte de modificarea dispusă de CCR:
După cum a văzut toată lumea, CCR n-a făcut altceva decît „să explice pe înţelesul tuturor” ceea ce trebuia să se înţeleagă şi din vechea formulă din Codul Penal. Ce s-a întîmplat la CCR ne-a spus judecătorul CCR Petre Lăzăroiu:
Deci, nu s-a întîmplat nimic din apocalipsa prevestită de Codruţa Kovesi, cu bandiţii care scapă de puşcărie şi ne sparg casele, cu politicienii corupţi care intră iar în Parlament, ci doar s-a spus mai clar că un abuz în serviciu reprezintă o infracţiune doar dacă autorul lui încalcă legea! Aproape un pleonasm, nu?
Ca să înţeleagă şi fosta baschetbalistă Laura Codruţa Kovesi, judecătorul Petre Lăzăroiu a dat şi un exemplu: „Dau un exemplu. Un judecător de fond dă o sentinţă care i se casează pentru că sentinţa e proastă. Ce faci? Îl trimiţi pe judecătorul de fond în instanţă pentru abuz în serviciu? Avem alte feluri de răspunderi – disciplinare, materiale… Nu trebuie să le confundăm”.
Deci, nu e vorba de nici o decizie istorică din moment ce este vorba doar despre o precizare menită să împiedice – atenţie! – tocmai „abuzul în serviciu” al procurorului care trimite în instanţă o persoană fără a preciza ce lege a încălcat!
Toate acestea erau subînţelese de orice om care a citit măcar „turistic” Codul Penal, căci este de la sine înţeles că doar o persoană care a încălcat o lege poate fi trasă la răspundere. Fac aici o destăinuire: fiica mea cea mare este avocat şi ştiu bine ce a însemnat pregătirea ei, cîte cărţi a studiat pînă noaptea tîrziu şi cît timp cheltuieşte şi acum să fie în pas cu legislaţia stufoasă de la noi. Ştim însă că, pe cînd era doar Laura Codruţa Lascu, şefa DNA era jucătoare de baschet şi sta mereu prin cantonamente. Crede cineva că, fiind mereu pe drumuri, Codruţa Lascu mai avea timp să citească atîtea tratate de drept, încît, după ce a pus mingea în cui, să ştie cu adevărat cu ce se mănîncă meseria asta? Dar să aruncăm o privire pe CV-ul său:
Observăm că, după ce a terminat facultatea, Laura Codruţa Kovesi a devenit imediat procuror în 1995, deşi nu avea nici măcar o zi de experienţă sau de stagiu! Din 15 septembrie 1995 şi pînă în 2 octombrie 2006 o găsim în diverse Parchete din judeţul Sibiu, beneficiind de faptul că, încă din vremea lui Ceauşescu, tatăl său, procurorul Ioan Lascu, a fost vătaf al Procuraturii din Sibiu, adică acolo unde lucra şi odrasla sa!
În octombrie 2010, brusc, Laura Codruţa Kovesi devine procuror general al României, lăsînd toată lumea magistraţilor cu gura căscată pentru că nu o cunoştea nimeni, în afara colegilor tatălui său! Cel care a adus-o în Bucureşti pentru a ocupa această funcţie înaltă a fost Traian Băsescu. Iată cum descrie el numirea aceasta „istorică”: „Codruţa era un copil de 28 de ani din Sibiu, procuror care făcuse vreo 3 dosare. Ţinta mea era să găsesc o femeie şi să fie tânără. Era cel mai tânăr procuror de pe lista care mi-a fost prezentată. Dacă îmi aduc bine aminte, avea trei dosare care se finalizaseră cu condamnare. Zic: «Procuror tânăr, rată de succes 100%, femeie. Pe Codruţa o vreau procuror general!”.
Aşa ceva? Pe aceste criterii a devenit Laura Codruţa Kovesi procuror general al României şi noi ne întrebăm de ce nu înţelege ce este acela „abuz în serviciu”, fiind nevoie ca ditamai CCR să se adune şi să-i explice că nu este un „slam dunk”?
Acum, cînd s-a dovedit că toate aberaţiile pe care le-a spus în ultima lună, de cînd a tot vorbit despre pericolul ca sutele de corupţi să scape dacă „abuzul în serviciu” va fi modificat în Codul Penal prin Decizia CCR, un gest de minim caracter al Laurei Codruţa Kovesi ar fi să ceară scuze tuturor şi să-şi prezinte demisia!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.