Laura Codruţa Kovesi nu ştie că amnistia nu împiedică recuperarea prejudiciului

Avem acum dovada irefutabilă că pentru Laura Codruţa Kovesi „ştiinţa dreptului” este un lucru destul de complicat. Doctor în drept, fost Procuror general al României, actualmente şefa DNA, Codruţa Kovesi a fost făcută pur şi simplu de rîs în faţa întregii ţări chiar de către Alina Bica,fosta șefă a DIICOT, pe care Kovesi a ţinut morţiş s-o vadă cu cătuşele pe mîini.

Totul a pornit de la emisiunea lui Cosmin Prelipceanu de la Digi 24, unde Codruţa Kovesi s-a dus la spovedit, încercînd să minimalizeze acuzaţiile pe care i le-a adus „inculpatul fugar” Sebastian Ghiţă. Ca o coincidenţă stranie, emisiunea a avut loc exact în ziua în care Florian Coldea, directorul adjunct al SRI a fost trecut în rezervă, în urma aceloraşi dezvăluiri ale „inculpatului fugar”!

Urînd din ficaţi libertatea oamenilor, Codruţa Kovesi s-a lansat imprudentă într-o chestiune de drept pe care nu o stăpîneşte, referindu-se la efectele unei posibile „Legi a amnistiei” sau la „dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu”. Pentru a înţelege mai bine demonstraţia noastră, cititorii pot revedea emisiunea la adresa http://www.digi24.ro/emisiuni/jurnalul-de-seara/jurnalul-de-seara-17-ianuarie-20-00-651668, pasajul la care vom face referire găsindu-se între minutele 16:33 – 17:43, unde Codruţa Kovesi spune:

Din cele 7.500 de dosare pe care DNA le are în lucru, peste 2.200 de dosare au ca obiect investigarea acţiunile de abuz în serviciu. Să presupunem că această informaţie este adevărată şi ar urma o amnistiere ori o dezincriminare a faptelor, avem două efecte majore: inculpaţii nu mai execută pedepsele şi rămîn cu banii în buzunar! Este genul de decizie care face o nedreptate societăţii, prin aceea că nu mai poate recupera prejudiciile!Toate dosarele în care avem trimişi în judecată pentru aceste infracţiuni vor fi încetate sau se vor dispune achitări, în funcţie dacă este amnistie sau dezincriminare, dosarele care sînt în investigare la DNA şi la celelalte structuri de parchet, pentru că nu doar DNA investighează abuzul în serviciu pentru anumite sume sau neglijenţa în serviciu, toate aceste dosare vor fi închise în prima instanţă, vor da soluţii de achitare, dar efectul cel mai grav şi care afectează societatea este acela că toate prejudiciile cauzate statului vor rămîne nerecuperate!

După cum se poate vedea şi auzi, Codruţa Kovesi crede că, în cazul unei amnistii, inculpaţii ar avea două beneficii:

– 1. n-ar mai executa pedepsele şi

-2. vor fi scutiţi de recuperarea prejudiciilor.

Afirmaţiile Codruţei Kovesi arată o cunoaştere superficială a Codului penal, principalul instrument de lucru al oricărui procuror, căci lucrurile nu stau nici pe departe aşa cum crede şefa DNA! În primul rînd, Amnistia nu este un abuz, noţiunea fiind inclusă în legislaţia penală dintotdeauna ca un act de clemenţă înfăptuit printr-o lege organică de către puterea legislativă. Iată ce prevede Noul Cod Penal, la articolul 152, în ceea ce priveşte „amnistia”:



Probabil că, fiind grăbită să ajungă în podgoria lui Sebastian Ghiţă, Codruţa Kovesi n-a mai ajuns să citească şi aliniatul 2 al art. 152 din Codul penal, unde este scris negru pe alb că „Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi asupra drepturilor persoanei vătămate”.

Codul penal precizează la art. 108 care sînt „măsurile de siguranţă” ce pot fi luate într-un proces penal, cele asupra cărora amnistia nu are efecte:


Deci, potrivit art. 108, al. d şi e, în cazul unei „amnistii”, efectele acesteia nu includ „confiscarea specială” şi „confiscarea extinsă”, deci recuperarea prejudiilor se face şi dacă inculpatul este „amnistiat”! Kovesi nu are nici măcar scuza că aceste precizări ar fi fost introduse recent în Codul Penal şi de aceea nu le-ar şti, căci ele existau şi în Vechiul Cod Penal, la art. 119, al. 2: „Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă, măsurilor educative şi asupra drepturilor persoanei vătămate”!

Ca să nu existe nici un dubiu, iată ce face obiectul „Confiscării speciale”, în baza art. 112 din Noul Cod Penal:

(1) Sunt supuse confiscării speciale:

a) bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală;

b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;

c) bunurile folosite, imediat după săvârşirea faptei, pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obţinut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;

d) bunurile care au fost date pentru a determina săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor;

e) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia”.

Iată şi care este obiectul „Confiscării extinse”, aşa cum se prevede la art. 1121 din Codul Penal:

(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare:

a) infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori;

b) infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

c) infracţiuni privind frontiera de stat a României;

d) infracţiunea de spălare a banilor;

e) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei;

f) infracţiuni din legislaţia privind combaterea terorismului;

g) constituirea unui grup infracţional organizat;

h) infracţiuni contra patrimoniului;

i) nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive;

j) falsificarea de monede, timbre sau de alte valori;

k) divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri, infracţiuni privind regimul importului şi al exportului, precum şi al introducerii şi scoaterii din ţară de deşeuri şi reziduuri;

l) infracţiuni privind jocurile de noroc;

m) infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;

n) infracţiuni de evaziune fiscală;

o) infracţiuni privind regimul vamal;

p) infracţiuni de fraudă comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice;

q) traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.

(2) Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;

b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).

(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se va ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul.

(4) Prin bunuri, conform prezentului articol, se înţelege şi sumele de bani.

(5) La stabilirea diferenţei dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor şi cheltuielile făcute de persoana condamnată, membrii familiei acesteia.

(6) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.

(7) Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării, precum şi bunurile produse de acestea.

(8) Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alin. (2), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate”.

Cu alte cuvinte, tot ce este prevăzut la art 112 şi art.1121 nu este influenţat de „amnistie”, confiscările putînd fi efectuate exact ca înaintea unei eventuale legi a amnistiei, chestiune pe care trebuia s-o ştie şi Laura Codruţa Kovesi!

La acest lucru s-a referit şi Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, care, într-o intervenţie la România TV, a „executat-o” pe Laura Codruţa Kovesi în doar cîteva propoziţii: „Kovesi ori a mințit, ori nu știe Codul Penal, pentru că există prevederi speciale care spun că păgubitul își poate recupera prejudiciul, chiar și în cazul amnistiei. Sunt prevederi speciale referitoare la confiscărea extinsă!

O fi Alina Bica arogantă şi „penală”, dar, în materie de ştiinţă de carte, o surclasează pe Laura Codruţa Kovesi. Lucrul acesta este cît se poate de firesc, căci, în timp ce Alina Bica îşi tocea coatele prin bibliotecă, Laura Codruţa Kovesi bătea mingea de baschet prin cantonamente, de cariera sa ocupîndu-se tata Lascu, fostul procuror-şef din perioada comunistă!

Măcar şi pentru aceste grave confuzii în ceea ce priveşte cunoaşterea legilor penale, Codruţa Kovesi ar trebui să-şi dea demisia şi să înapoieze titlurile şi decoraţiile primite de-a lungul anilor de la Ambasade şi Regi, căci Dreptul este o ştiinţă, nu un sport!

P.S. Una dintre cititoarele noastre foarte inteligente, Luminiţa Arhire, ne-a sesizat o coincidenţă spectaculoasă, definită de domnia sa ca „O POVESTE CONTEMPORANĂ CU DOI BASCHETBALIȘTI ȘI O BASCHETBALISTĂ”, cu trimitere directă la cei trei baschetbalişti: Sebastian Ghiţă, Victor Ponta şi Laura Codruţa Kovesi, cîndva trei buni prieteni.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.