Le Corbusier, arhitectul mitic, pictor necunoscut, la Centre Pompidou

Le Corbusier este considerat arhitectul secolului XX, aşa cum Picasso este considerat pictorul secolului XX. Doi oameni şi unul şi altul adevărate mituri”, scrie Philippe Tretiack în revista ”Beaux Arts” sub titlul Corbusier, arhitect mitic, pictor necunoscut.

La Centre Pompidou sunt prezentate peste 300 de piese, tablouri, desene, planuri şi machete ale marelui arhitect. Comisarul expoziţiei a decis ca în centrul acestei expoziţii să se afle şi opera mai puţin cunoscută a acestuia: pictura. În maniera lui Warhol, dar înaintea lui, Le Corbusier, născut sub numele de Charles Edouard Janneret la Chaux de Fonds în Elveţia, în 1887, a ştiut să se impună ca unul dintre marii creatori ai arhitecturii. A folosit mai multe pseudonime înainte de a-şi găsi numele pe care şi l-a dorit. Fiul unui muncitor gravor din Munţii Jurei, Le Corbusier a urmat dorinţa tatălui său devenind elev al şcolii de artă în oraşul său natal şi continuând să practice pictura şi fotografia în care lasă să transpară pasiunea pentru cubism şi lumină. Călătoreşte prin întreaga Europă, manifestând o adevărată pasiune pentru Art Nouveau, pentru liniile gotice şi structurile renascentiste.

Capela Notre Dame du Haut de la Ronchamp

Arhitectura i-a influenţat pictura

Pasiunile sale inundă expoziţia de la Centre Pompidou la 50 de ani de la dispariţia sa. În centrul expoziţiei este etalat faimosul Modulor, o siluetă ce reprezintă un om ridicând un braţ ca o versiune modernistă a „l’homme de Vitruve de Léonardo da Vinci. Ea exprimă ambiţia sa de a crea un nou standard uman pentru arhitectură, armonizând relaţiile dintre om şi spaţiul vital.

La 50 de ani de la dispariţia sa, Le Corbusier continuă să suscite discuţii aprinse. Această expoziţie nu face excepţie. Ea era deja obiectul unor critici încă înainte de inaugurarea sa, iar după deschidere a continuat să alimenteze aceste discuţii despre opera şi gândirea lui Le Corbusier.

Fundaţia Le Corbusier de la Roquebrune Cap Martin

În fiecare an cohorte de fideli ai artei sale vin să contemple casa sa ”Cabanon” de la Roquebrune Cap Martin, de pe Costa de Azur.

În 1926, Le Corbusier anunţa cele cinci principii de construcţii care vor deveni pilonii arhitecturii sale. Printre altele, acoperişurile-terasă, planul liber, cât şi faţadele libere. Printre zecile de case luxoase construite de el pentru o clientelă privilegiată, celebra Vilă Savoye a stârnit admiraţia moderniştilor. Acoperişul era folosit ca un solar. Această vilă a devenit o icoană a stilului arhitectural. Coloanele sunt eliberate, iar spaţiul de la parter devine rezervat pentru parking. Absenţa pereţilor permiteau edificiului să aibă spaţii goale. Terasele se deschideau prin solarii. Rampa de la intrare lăsa impresia unui drum continuu, de la pavilionul semicircular de la parter, trecând prin apartamentul din corpul principal până la gradina de pe acoperiş.

Celebra Vilă Savoye

Lui Le Corbusier îi plăcea să spună ”arhitectura este un joc, savant, corect şi magnific al volumelor”. Proiectele sale erau dintre cele mai radicale.

Anul 1922 înseamnă începutul unei cariere profesionale extrem de prolifică şi creativă în acest sector, fiind invitat să lucreze alături de Ludwig Mies van der Rohe. Creează obiecte de interior în colaborare cu Charlotte Perriand şi proiecte pentru locuinţe. Anii 20 au fost o perioadă intensă pentru Le Corbusier: de la urbanistică la pictură abstractă şi arhitectură, creând spaţii care dau un nou sens al libertăţii şi dogmelor. În 1929, la Salonul de Toamnă de la Paris, prezintă colecţia cu obiecte de casă pe care le denumeşte ”echipamente de interior”.

Le Modulor, numărul de aur al modernismului

Lumina pătrunde prin geamurile mari ale casei La Roche

În 1927, Le Corbusier publica Les cinq points dune nouvelie arhitecture. Manifestul conţinea concepţia sa asupra formelor arhitecturale. El afirma că structurile ar trebui ridicate pe piloni (pilotis) pentru a lăsa terenul liber pentru circulaţie, că ar trebui create grădini pe acoperişuri, prin folosirea acoperişurilor plate, planuri şi faţade libere, iar ferestrele aşezate în bandă să fie folosite pentru a permite pătrunderea luminii mai mult decât printr-un zid portant. Istoricii arhitecturii subliniază că, în ciuda idiosincraziilor sale, Le Corbusier a reuşit să determine evoluţia viitoare a construcţiilor prin inventarea unui limbaj arhitectural inimitabil. El a redus arhitectura la principalele ei elemente: fereastra, rampa, scara, coloana sau placa, redefinindu-le şi redenumindu-le în lumina noilor cerinţe funcţionale şi estetice. Componentele sale arhitecturale au intrat definitiv în vocabularul arhitecturii. Iată câteva exemple: pilotis, coloane independente şi brisesoleil, un parasolar care împreună cu alte elemente foloseşte pentru ventilaţie şi controlul luminii, constituind un ondulatoire sau un modul pentru controlul climatic. Pentru a oferi un cadru general acestor elemente, Le Corbusier a inventat propriul său sistem de proporţii cunoscut ca modulor, pe care l-a aplicat riguros în majoritatea clădirilor construite în ultima parte a carierei sale. Unităţile sale locative se bazau pe modelul dominoului – denumirea unui sistem structural constând în şase coloane, trei plăci şi o scară, sprijinite împreună pe un soclu simplu.

Atelierul pictorului

În 1933, pentru Congresul Internaţional al Arhitecturii Moderne, participanţii au elaborat o istorie asupra temei Charte dAthènes. El a expus conceptul lui despre urbanism, renovat, a cărei cheie era separarea funcţiilor. Pentru a sfârşi cu haosul oraşului medieval, el a aplicat ”Zoning”-ul (repartiţia pe cartiere cu funcţii bine definite). Cel mai bun plan a fost cel al Braziliei, o adaptare locală realizată de Lucio Costa bazată pe teoriile Cartei Atenei.

Le Corbusier

Clădirea corpului de la Chandigarh din Punjab este un bun exemplu pentru arhitectura brutalistă a lui Le Corbusier. Acoperişul hiperbolic de deasupra porticului de intrare în spaţiul lipsit de coloane ilustrează marele potenţial al betonului.

Casa semidetaşată din zona Stuttgart-ului de la Weissenhof pare similară vilei Savoye. În fapt, arhitectul şi-a formulat cele cinci puncte pentru o nouă arhitectură pentru a ilustra principiile din spatele proiectului său. Piloni, ferestre aşezate unele după altele şi o grădină pe acoperiş sunt chiar vizibile în această casă semidetaşată.

Interiorul Casei La Roche Jeanneret

Corbusier omul şi arhitectul

După trecerea a patru sau cinci decenii, locuinţele de la Berlin proiectate de Le Corbusier sunt încă provocatoare, punând în discuţie raportul dintre individ şi colectivitate. Le Corbusier a proiectat unităţi celulare interconectate. Aceste apartamente prelungi străpung străfunzimea clădirii şi sunt acustic şi vizual separate unele de altele, făcând în acelaşi timp parte dintr-o strânsă comunitate de peste 300 de unităţi. Această unitate de locuire are numeroase facilităţi comune, precum străzi comerciale în aer liber, săli de sport şi bazine de înot, aranjate ca un puzzle în giganticul cadru al unităţii de locuire.

O fotografie realizată de Fundaţia Le Corbusier în colaborare cu Willy Rizzo

Interiorul vilei Savoye

Clădirea de la Notre Dame du Haut de la Ronchamp are o multitudine de sensuri. Ea este în acelaşi timp stabilă, înrădăcinată în sol, cu ziduri groase. Acoperişul mare pare să respire îndoindu-se parcă sub propria greutate. Gol pe dinăuntru, acoperişul este întins peste un cadru interior şi sprijinit de coloane ascunse în ziduri. O fantă pentru lumină separă zidurile şi acoperişurile, toate goale la mijloc. Clădirea este defensivă ca un castel, dar atrage spaţiul direct în inima ei. Acoperişul unificator se repede parcă în jos, spre pământ, şi se înalţă totodată spre cer. Finisajele neşlefuite şi detaliile esenţializate par să nu aibă nimic din estetica produsă la Vila Savoye.

Un Centre Pompidou pe Măsura omului

Interesantă şi mănăstirea La Tourette, lângă Lion. În această mănăstire dominicană, Le Corbusier a reconfigurat şi rearanjat elementele fundamentale ale arhitecturii ecleziastice. Capela, corul şi vestibulul sunt toate prezentate, dar sunt distribuite după o logică total diferită. Un volum ondulat iese în afara bisericii şi conţine şapte capete laterale descendente, dominate de trei enorme tuburi luminoase. Limbajul fundamental stabilit de Le Corbusier în Unitatea de locuire este repetată aici, având drept efect evidenţierea clară a locuinţelor spartane ale călugărilor. Clădirea în formă de U atinge cea de-a patra latură a sa – biserica. În întregul ei, severa fortăreaţă a credinţei se sprijină pe peisaj.

Pictură aflată la Centre Pompidou

Pictură realizată pe unul dintre pereţii de la Cabanon

Reîntors în oraşul său, distrus de stigmatele războiului, Le Corbusier prezenta în 1956 un plan ambiţios de reamenajare urbană. El a dorit să creeze patru zgârie nori, catedrale moderne şi birouri în plină inimă a Parisului, cât şi un cartier privilegiat cu spaţii în proximitatea străzilor comerciale. Îşi dorea un Paris modern.

Dedicată unuia dintre geniile indiscutabile ale modernităţii, Retrospectiva îşi propune să citească opera sa prin ”măsura” corpului uman.

Cabanonul lui Le Corbusier de la Cap Martin

Femeie în faţa usii, de Corbusier

Retrospectiva Le Corbusier Mesures de lhomme (Le Corbusier Măsura omului) încearcă să tempereze imaginea acestui arhitect reputat considerat de unii de extremă dreaptă. Minunatul său Modulor (număr de aur) rezumă voinţa sa de a plasa omul în centrul arhitecturii. Modulorul este o siluetă destinată a servi ca etalon ce reprezintă un om înalt de 1,83 cu un braţ imens ridicat de 2,23 metri.

Pictură semnată Le Corbusier

Vizitatorul este plăcut surprins de a vedea această Retrospectivă a arhitectului şi urbanistului vizionar, teoretician al modernismului, dar şi pictor şi sculptor.

Le Corbusier a realizat peste 100 de edificii pentru 12 naţiuni, peste 150 de proiecte urbanistice între care se distinge şi Chandigarh din capitala Punjabului din India şi alte sute de proiecte pe care America după cel de-al Doilea Război Mondial i le-a recunoscut susţinând primele sale experienţe în privinţa cimentului armat. A realizat 50 de sculpturi, 400 de picturi, 200 de litografii, 40 de tapiserii, a scris 50 de cărţi, 7 cărţi de artă.

O pictură inedită de Le Corbusier la Pompidou

Bloc de locuinţe în Marsillia

Toate lucrările sale sunt focalizate pe noţiunea de proporţie umană, pe conceptul fizic asupra spaţiului care interacţionează cu timpul şi energia.

Retrospectiva cuprinde 10 săli tematice: Ritmuri şi motive, Purisme, Spiritul nou, Spaţiul privat, Figuraţia corpului, Modulatorul, Echipamentul casei, Unitatea locuinţei, Perioada acustică, Vila umanistă, Rezonanţa spirituală, Cabana.

Scara de acces pentru etajele superioare de la Casa La Roche

Le Corbusier a fost un arhitect imens, poate cel mai creativ din arhitecţii secolului XX. Dar ideologia i-a influenţat doctrina şi s-a sprijinit pe un urbanism care relevă abstractul şi autoritarul”, sublinia François Chaslin, critic şi arhitect.

Nu făcea distincţie între arhitectură şi arte”, observa Michel Richard, directorul Fundaţiei Le Corbusier, care aminteşte printre altele faptul că maestrul nu avea diplomă de arhitect.

Palatul de la Chandigarh, India

Pionier în folosirea cimentului armat, membru fondator în Congresul Internaţional al Arhitecturii Moderne, el a înţeles arhitectura ca un răspuns la necesităţile omului construind locuinţe practice şi funcţionale.

Stilul mărcii sale se vede peste tot, nu numai în formele spiritului, ci şi în vocabularul arhitecţilor de azi. Arhitectura sa a avut o mare influenţă asupra lui Frank Gehry.

Cabanonul lui Le Corbusier

17 dintre operele sale printre care Vila Savoye, datată 1928, Capela Notre-Dame du Haut de la Ronchamp, Muzeul Naţional de Artă Occidentală de la Tokyo, cât şi La Plata, una dintre faimoasele rezidenţe argentiniene, fac parte din patrimoniul UNESCO.

Componentele principale ale limbajului expresiv ale lui Le Corbusier sunt: lumina, culoarea şi forma.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.