Presa internațională este obsedată de lidera Frontului Național din Franța. Ziariștii se tem de o eventuală accedere la putere. Presa a urmărit îndeaproape campania ei prezidențială și programul politic. Iar asta a confirmat temerile. O revistă a presei realizată de Courrier International.
Poate să câștige Marine Le Pen? Întrebarea apare în toate ziarele care consacră articole alegerilor prezidențiale din Franța. Dacă această campanie franceză a fost urmărită cu interes, i se datorează lui Le Pen, candidata care promite să scoată Franța din UE și să le dea prioritate francezilor, în defavoarea străinilor.
”Poate să câștige Le Pen? Răspunsul este da”, scrie El Periodico. ”Marele ei merit este că a reușit să-și ”de-demonizeze” partidul, să-l facă acceptabil în lumea politică și în societate: departe de a condamna Frontul Național, acum celelalte partide îi copiază rețeta în ce privește mesajele despre securitate și imigrație”.
Multe spaime și puține proiecte
”De luni de zile, liderii de la Berlin și de la Bruxelles văd cum lidera a Frontului Național se apropie pas cu pas de obiectivul ei, Elysee”, scrie Die Zeit. Revista germană prezintă culisele sferelor înalte ale puterii din Europa, unde ”frica se instalează zi de zi”. ”Fie că sunt miniștri sau diplomați, bancheri sau comisari europeni, ei își țin degetele încrucișate, se tem îngrozitor, se abandonează autosugestiei și ridică brațele spre cer. Un singur lucru nu fac în mod clar: să se pregătească”, scrie Die Zeit.
Într-un articol de pe 20 aprilie, Politico își imagina primele o sută de zile la Elysee pentru Marine Le Pen. ”Există un scenariu în care ea câștigă alegerile și această posibilitate redusă are consecințe prea mari pentru a fi ignorate, în special pentru investitorii care dețin miliarde de euro din datoria guvernului francez”. Politico scrie că pe 8 mai, dupa alegeri, este posibil să asistăm la proteste în suburbiile orașelor franceze și la un atac pe piețele financiare împotriva acțiunilor și obligațiunilor franceze, în cazul în care Le Pen va câștiga.
Franța izolată
Sursa principală a temerilor presei internaționale este programul european al Frontului Național. Prima dintre cele 114 măsuri din program este organizarea unui referendum pentru ieșirea Franței din UE, un pas către ”o Europă a națiunilor independente”. ”Citind manifestul lui Le Pen descoperim că ambiția candidatei, mai mult decât ieșirea Franței din UE, este de a rupe legăturile cu întregul continent”, scrie site-ul britanic The Conversation, care conchide că ”Le Pen vrea să conducă un stat puternic, intervenționist și să reducă imigrația la zero”.
Propunerile lui Le Pen în ce privește Europa sunt ”de un curaj infinit”, scrie cotidianul spaniol ABC, și pot fi ”catastrofale pentru francezi, europeni și pentru partenerii de pe Vechiul Continent”. ”Doar evocarea unui asemenea proiect se transformă automat în probleme majore: lupte politice și instituționale fără sfârșit pe plan intern; tensiuni diplomatice cu toată Europa; divergențe economice care riscă să sporească dobânda finanțării datoriei naționale”, scrie ABC.
Este un risc politic care necesită răspunsuri corecte din partea celorlalți lideri din Europa, scrie La Stampa. ”Nu ajunge să o diabolizăm pe Marine Le Pen, cum nu a fost suficient să-l diabolizăm pe Trump, dupa cum nu este suficient să credem că globalizarea poate rezolva toate problemele. Cele 144 de puncte ale Marinei Le Pen nu sunt simple sloganuri, ele obligă partidele politice democratice – din Franța, dar și din Italia – să se poziționeze pe terenul faptelor și al politicilor concrete”.
O cezură în istoria Franței
Ascensiunea Frontului Național în politica franceză și europeană a fost alimentată de problemele profunde ale societății franceze, scrie The Economist. Revista britanică constată că sunt diviziuni tot mai puternice în societate, iar diagnosticul este dur: ”Aspectul distinctiv al votului pentru Frontul Național ține de linia de falie pe care o trage între marile metropole multiculturale și deschise în fața globalizării și acele spații intermediare unde câmpiile fac loc unor activități comerciale tentaculare și unui puternic sentiment al oamenilor că au fost abandonați”.
Este ceea ce observă și Washington Post, care a scris despre revoltele tinerilor francezi, ”din secolul 18 și până în 1968”, revolte de pe urma cărora are de câștigat extrema dreaptă. ”Triumful populismului în Marea Britanie și în SUA, în urmă cu un an, a venit împotriva votului tinerilor, nu datorită votului lor. Cu un șomaj în rândul tinerilor de 25%, apelul reacționar al lui Le Pen, pentru revenirea la o vârstă de aur și la închiderea granițelor, ieșind din UE și reintroducând moneda națională, a inflamat spiritele tinerilor alegători care doresc o schimbare radicală”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.