Lecţie din ţara care a înfruntat cu succes virusul Ebola

Cel mai negru scenariu al epidemiei de Ebola a devenit realitate în această vară: virusul a lovit cea mai mare aglomeraţie urbană din Africa – oraşul Lagos din Nigeria, a cărui zonă metropolitană are o populaţie mai mare decât cea a României. Experţii în probleme de sănătate au considerat ca răspândirea virusului va deveni de neoprit în ţară săracă şi, în egală măsură, într-un plin proces de urbanizare, cu o populaţie de 170 de milioane de suflete. Apoi, în august, epidemia a mai trecut o graniţă şi a lovit Senegalul.

Însă, în ciuda acestor scenarii negre, Nigeria şi Senegalul au dat o lecţie de responsabilitate mai rar întâlnită pe continentul african şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat oficial, pe 20 octombrie, că epidemia de Ebola din Nigeria a fost oprită. La fel şi în Senegal. În ambele state nu s-a mai înregistrat niciun caz de febră hemoragică Ebola în ultimele 42 de zile – perioadă dublă faţă de cea de incubaţie.

“Cea mai importantă lecţie pentru lumea întreagă este asta: un răspuns imediat şi bine coordonat poate opri virusul Ebola”, arată OMS.

Răspuns rapid după primul caz

Primul pacient infectat cu Ebola din Nigeria a fost Patrick Sawyer. S-a crezut iniţial că are malarie. După trei zile de la internarea lui, Ministerul Sănătăţii a creat Centrul de Management Ebola, care a devenit apoi Centru de Operaţiuni de Urgenţă, cu rolul de a coordona autorităţile în ce priveşte izolarea pacienţilor, dezinfectarea locuinţelor şi efectuarea rapidă a testelor de laborator.

În Senegal pregătirea a fost şi mai bună, structurile de reacţie fiind pregătite încă din luna martie. “Întreaga ţară a intrat în stare de alertă”, arată OMS.

Echipele nigeriene au controlat nu mai puţin de 18.500 de locuinţe în Lagos şi Port Harcourt, cele două oraşe în care au fost raportate cazuri de Ebola. Apoi au fost căutaţi cei care au intrat în contact cu cei 20 de pacienţi depistaţi. Au fost identificate astfel 894 de persoane, care au început să fie monitorizate. OMS a vorbit despre “o activitate de detectivi epidemiologici de clasă mondiala”. Au fost folosite serviciile poliţiei şi armatei, au fost emise decrete prezidenţiale şi avioanele au început să răspândească fluturaşi în cât mai multe limbi cu informaţii despre Ebola.

În Nigeria, echipele coordonate de guvern au vizitat toate locuinţele situate pe o rază de 2 km în jurul locurilor în care au fost depistate cazurile de Ebola. Li s-a explicat oamenilor din peste 26.000 de gospodării cum se pot feri de contaminare. Au existat şi cazuri nefericite, în care mai muţi nigerieni au murit după ce au băut multă apa cu sare, auzind ca astfel ar deveni imuni la Ebola.

Senegalul şi Liberia au sisteme de sănătate mai bine finanţate şi mai puternice decât cele din Liberia, Sierra Leone si Guineea, ţările în care a început epidemia.

Nigeria a beneficiat foarte mult şi de structura creată în urmă cu câţiva ani în vederea combaterii poliomelitei. Centrele antipolio şi anti-HIV au fost repede reconvertite în centre anti-Ebola, iar medicii de aici s-au dovedit a fi suficienţi pentru acţiunea de prevenţie şi tratare a bolii.

Totodată, cele două ţări au instituit sisteme foarte dure de control la punctele de frontieră, fără a închide însă aeroporturile. “A fost extrem de importantă decizia guvernului de a deschide un coridor umanitar în Dakar, pentru a uşura activitatea agenţiilor umanitare. Această decizie a făcut ca alimentele, medicamentele şi alte elemente esenţiale să ajungă mai uşor în ţară”, arata OMS.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.