Dezastrul actual face încă o terifiantă figuraţie în plăsmuirea viitorului, dintr-un motiv inclasabil. Raportarea la trecutul recent se petrece printr-o logică aparţinând torţionarilor. Cu toată agitaţia pretins democratică, ajunsă în faliment şi impostură, viaţa românilor este înscrisă în cadrele unei isterii desfigurante. Nimic nu mai constituie un reper, într-atât de imprevizibile şi năucitoare sunt acţiunile sistemului. O diversă ficţiune s-a instalat în viaţa cotidiană, pe acest fond totul fiind posibil. Studierea acestui pachet toxic prin multe dintre elementele care îl constituie nu a dat nimănui frisoane. Specialiştii, de orice formaţie ar fi, sunt aspiraţi de interesele tenebroase, fără a mai avea unde să-şi exprime poziţii critice. Politicienii-politruci au reuşit să domine spaţiul public instaurând acest sistem care nu mai poate face obiectul reformei. Tot mai redusa presiune a presei ameninţă nu numai libertatea şi legitimitatea democratică, arată o prăbuşire generală a resorturilor care menţin o societate. Vedem la televizor, la semafor, în maşinile asemănătoare unor tancuri, tot mai multe feţe de killeri. Multe dintre acestea sunt ale unor politicieni sau ale gorilelor care-i slujesc. Dacă aceste umbre ale infernului nu ar avea la dispoziţie sistemul public, nu ar interesa pe nimeni, s-ar situa acolo unde le este locul. Ca artist, aş face un colaj cu feţele oamnilor publici, în media lor acestea arătând, vizual, înfricoşătoarea stare a ţării. Adăugând obligatoriu comportamentele în toată manifestarea lor previzibilă, pornind de la datele relative ale chipurilor, vom avea evidenţa unei menajerii. Diversitatea s-a transformat într-o antecameră a violenţei, a imposturii. Natura puterii în societatea de astăzi se apropie de criminalitatea sistemului comunist, fiind ceva mai scăpată de sub control, în unele puncte, decât atunci.
Preşedintele tace, şi nu sunt semne ca va veni cu un proiect radical, în linia urgenţelor publice anunţate în urmă cu un an. Premierul se comportă decent, cu spiritul blândeţii şi al corectitudinii, însă doar în declaraţii. Până la acţiunea politică e cale lungă, el nefiind decât un om de execuţie. Omul politic român face mari eforturi, rareori, să spună că albul e alb, nimic mai mult. Politicienii au altă misiune, nu ca ai noştri, care sunt într-un concediu de ani şi ani. Somnolenţa din Parlament are cauze în lipsa de fond care caracterizează agenda. Această inerţie face loc în viaţa publică unui dispreţ unanim pentru aproape orice. Precum legatarii unei moşteniri inexistente, politicienii noştri nu prea mai au legătură decât cu DNA-ul. Iar DNA-ul este o instituţie pe care dacă nu a reuşit C.P. Tăriceanu să o desfiinţeze, o va face Parlamentul viitor. De ce? Pentru că aşa vor cei care s-au declarat reformişti, câştigând o putere împotriva societăţii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.