Legea arată că toţi factorii de decizie au favorizat tragedia din Clubul Colectiv

Emoţia provocată de incendiul din Clubul „Colectiv”, în urma căruia au murit 27 de tineri, acoperă, în mod firesc, în acest moment, spaţiul public. Ceea ce va conta în final este responsabilitatea celor care au făcut posiblă această tragedie. Vă prezentăm mai jos cadrul legal care-i arată explicit pe toţi cei vinovaţi, de la patronii clubului, pînă la cei din Ministerul de Interne.

Legea nr. 307 din 2006 privind apărarea împotriva incendiiloreste cea care reglemetează aceste responsabilităţi, iar dacă prevederile sale ar fi fost respectate, tragedia de la Clubul „Colectiv” n-ar fi avut loc, orice incident care ar fi apărut fiind rezolvat fără consecinţe atît de grave.

PATRONII NU AU SOLICITAT AVIZUL DE LA ISU ŞI NU AU ANUNŢAT CĂ VOR FOLOSI ÎN SPECTACOL SUBSTANŢE PERICULOASE

Primii vinovaţi sînt, desigur, administratorul şi conducătorul societăţiicare patronează clubul, ei fiind organizatorii spectacolului din Clubul „Colectiv”. Ei aveau obligaţii clare rezultate din Legea 307/2006, cea mai importantă fiind aceea de a solicita avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu de la Inspectoratul Situaţiilor de Urgenţă de pe raza Sectorului 4, unde îşi desfăşurau activitatea. Iată ce prevede legea ca responsabilităţi directe ale acestora:

Însuşi Raed Arafat, secretar de stat în MAI, a declarat ferm că această societate nu a solicitat niciodată vreun aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu! De aici porneşte totul, întrucît dacă ar fi făcut acest lucru, conducătorii clubului ar fi aflat că aveau obligaţia, potrvit art. 19, al. f din Legea 307/2006, să transmită inspectoratului lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare”!

Cazul de la „Colectiv” pare desprins din încălcarea acestui paragraf, căci, iată, şefii clubului aveau obligaţia să anunţe ISU că vor avea în spectacol substanţe periculoase (artificii şi alte substanţe pirotehnice), dar şi riscurile acestora, precum şi metodele de intervenţie pentru stingere în caz de nevoie! Desigur, dacă ar fi respectat aceste norme obligatorii, cei de la ISU ar fi putut să ia măsurile de rigoare, cu personal specializat, şi ar fi făcut verificări în club pentru a constata dacă spaţiul acestuia permite astfel de jocuri pirotehnice! Din păcate, şefii clubului s-au limitat să anunţe pe Internet că vor folosi mijloacele pirotehnice, dar nu pentru a avertiza pe cineva de riscurile asumate, ci doar ca publicitate menită să atragă cît mai mulţi spectatori!

Nu trebuie omisă nici prevederea art. 19, al. i, care-i obliga pe şefii clubului să aibă un contract cu un serviciu de urgenţă voluntar sau privat şi care, fiind o situaţie specială, la care participau sute de persoane, ar fi trebuit să fie la faţa locului şi să intervină ca organ de specialitate! Din mărturiile celor prezenţi, am aflat cu toţii că solistul vocal al trupei a solicitat de la microfon un instinctor pentru stingerea focului în prima fază a incendiului, cînd flăcările erau doar pe unul din stîlpii de susţinere.

Autorizaţia şi avizul de securitate la incendiu EMISE DE ISU SÎNT OBLIGATORII

În ciuda declaraţiilor lui Popescu Piedone, primarul Sectorului 4 şi ale unor subordonaţi ai săi, care cred că acea „declaraţie pe propria răspundere” este suficientă şi ar ţine loc de autorizaţie de securitate la incendiu, Legea 307/2006 prevede foarte clar, chiar la art. 1, al. a-b, ce trebuie obţinut de către o societate comercială:

a) autorizaţie de securitate la incendiu – actul administrativ emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judetean sau al municipiului Bucureşti, prin care se certifică, în urma verificărilor în terenşi a documentelor privind realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinţei esenţiale securitate la incendiu – la construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări; autorizaţia de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau juridice, deţinătoare ale construcţiilor, instalaţiilor şi ale altor amenajări, dreptul de a le edifica, de a le pune în funcţiune şi de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinţei esenţiale – securitate la incendiu;

b) aviz de securitate la incendiu – actul emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale – securitate la incendiu – a construcţiilor, instalaţiilor şi altor amenajări”.

Deci, această autorizaţie şi acel aviz de securitate la incendiu sînt obligatorii şi clar prevăzute de Legea 307/2006! Reamintim declaraţia lui Raed Arafat care a declarat public că la ISU nu a fost înregistrată nici o cerere în vederea obţinerii acestor documente! Importantă de subliniat este prevederea de mai sus, care spune că aceste avize şi autorizaţii se fac „ÎN URMA VERIFICĂRILOR ÎN TEREN”, ceea ce ar fi scos la iveală neregulile care au dus la producerea tragediei: o singură uşă de evacuare accesibilă, cea de-a doua fiind blocată cu un lanţ şi un lacăt, lipsa aerisirii, stabilirea unui număr maxim de persoane în club pentru a evita busculadele în caz de urgenţă etc.

LA VÎRF, MINISTERUL DE INTERNE COORDONEAZĂ ŞI CONTROLEAZĂ ACTIVITATEA DE SECURITATE LA INCENDII

Cei care fug acum de răspundere trebuie să înţeleagă că Legea 307/2006 prevede că absolut toţi au responsabilităţi în domeniul securităţii la incendiu! Iată ce spune articolul 2 din această lege: Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile prezentei legi,autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României”, iar toată această activitate de interes naţional este sub coordonarea şi controlul Ministerului de Interne, aşa cum precizează Legea 307/2006, art. 3, al. 1: „Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul apărării împotriva incendiilor se asigură de Ministerul Administraţiei şi Internelor, la nivel central prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti!

Desigur, responsabilitatea MAI nu este una directă, însă, ca de obicei, lanţul slăbiciunilor este cel care face posibilă o tragedie, căci strategiile, controalele şi sancţiunile preventive sînt ignorate, fie din lipsa responsabilităţii, fie, cum ne spunea cineva, din interes, în schimbul unor cîştiguri constante de la cei controlaţi.

PRIMARUL ŞI CONSILIUL LOCAL

Art. 13 din Legea 307/2006, la SECTIUNEA a 2-a – „Obligaţiile consiliului local şi ale primarului”, descrie pe larg toate atribuţiile şi responsabilităţile acestor instituţii. Iată cîteva dintre aliniatele acestui articol referitoare la atribuţiile Consiliului localcare, dacă ar fi fost respectate, tragedia nu s-ar fi produs:

b) emite hotărîri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;

c) instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;

f) prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgenţă voluntare înfiinţate şi exercită controlul folosirii acestora;

h) asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;

k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor.

Sînt, după cum se vede, o mulţime de atribuţii ale Consiliului local, care se referă la emiterea unor hotărîri privind activitatea de prevenire a incendiilor, instituirea unui serviciu de urgenţă pe care trebuie să-l controleze, să se asigure că în zona lor există căi de acces pentru intervenţii etc. Din ce am aflat de la faţa locului, ştim că maşinile de pompieri nu au putut să intre pînă în preajma clubului, iar acţiunea era cunoscută în Sectorul 4, deci se puteau lua măsuri de control asupra clubului pentru a se asigura că nu ecistă vreun risc! N-a făcut acest lucru nici un consilier din Sectorul 4!

Primarul are, de asemenea, responsabilităţile lui, precizate în art. 14 din Legea 307/2006, între care una care ar trebui să-l trimită pe Popescu Piedone direct în faţa judecătorilor: „asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice”! 400 de oameni într-u spaţiu atît de mic nu era o manifestare publică? Dar iată cîteva aliniate ale articolului 14 din această lege:

d) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice;

e) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinînd domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la instituţiile publice;

g) asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu”.

PREFECTUL ŞI CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI

Legea 307/2006 merge şi mai departe pe lanţul ierarhic şi stabileşte responsabilităţi în domeniul securităţii la incendii atît pentru Consiliul General al municipiului Bucureşti, cît şi pentru Prefectul Capitalei, în Secţiunile 3 şi 4, respectiv în articolele 15 şi 16. Iată cîteva din sarcinile extrem de importante ale Consiliului General:

b) instituie reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;

d) asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea în planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum şi a căilor de acces pentru intervenţie în caz de incendiu.

În cazul Prefectului Capitalei, Legea 307/2006 este şi mai explicită, stabilind atribuţii pe care trebuie să le îndeplinească, astfel încît toţi cei aflaţi în subordinea sa, ca şef al structurilor descentralizate în teritoriu, să îndeplinească toate prevederile legii:

a) coordonează activităţile de apărare împotriva incendiilordin responsabilitatea autorităţilor centrale din teritoriu, conform legii;

b) aprobă schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, întocmită de inspectorat;

c) instituie, în condiţiile legii, măsuri obligatorii în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Ca toate celelalte instituţii la care ne-am referit mai sus, Prefectul are la dispoziţie personalul necesar care ar fi trebuit să verifice îndeplinirea obligaţiilor legale ale instituţiei pe care o reprezintă. A comsiderat însă că această protecţie împotriva incendiilor este una formală, neimportantă. Poate că de aceea nu a fost văzut la faţa locului, alături de celelalte oficialităţi!

Nici Ministerul de Internenu este în afara responsabilităţilor prevăzute de Legea 307/2006, întrucît în subordinea sa se află Inspectoratul Situaţiilor de Urgenţă (ISU), care are reprezentare teritorială pînă la nivel de oraş!

Acum, cînd întreaga ţară este şocată de tragedia petrecută în Clubul „Colectiv”, în afara bravelor cadre medicale din spitalele bucureştene, care au dovedit încă o dată ce rol important au în societate şi care au treaba lor, anchetatorii trebuie să se detaşeze de emoţii şi să ia la analiză fiecare persoană care avea responsabilităţi legale în situaţii de acest fel şi să taie în carne vie, astfel încît nici unul dintre vinovaţi să nu mai rămînă în funcţie.

Mulţi dintre cei vizaţi de Legea 307/2006 au fost numiţi în funcţii pe criterii politice şi tolerează în zona (in)competenţei lor funcţionarea unor astfel de cluburi, discoteci, baruri sau restaurante care nu respectă multe dintre obligaţiile legale, pe care chiar acele autorităţi publice ar trebui să le verifice.

Dacă vom pune alături textul Legii 307/2006 şi toate datele adunate în Dosarul „Tragedia din clubul Colectiv”, vom observa că absolut toate instituţiile ce aveau responsabilităţi în prevenirea incendiilor au partea lor de vină! Nici una nu poate să spună că şi-a îndeplinit datoria, căci toată această tragedie putea fi evitată chiar şi dacă un singur personaj din lista de mai sus ar fi interzis efectele pirotehnice într-un spaţiu închis! Şi toţi, absolut toţi aveau pîrghiile necesare să intervină.

Iar Moartea umblă în continuare pe străzile din toate oraşele, căci există sute de alte cluburi în care se tolerează activităţi de acest gen, dincolo de prevederile legii, prin simpla ignorare a unor măsuri simple pe care autorităţile publice nu le iau, uneori şi dintr-o evidentă complicitate cu cei care le deţin!

Şi ar mai trebui spus ceva: orice spectacol sau manifestare sportivă cu titlu gratuit trebuie să fie interzise! Aşa se întîmplă peste tot în lume, căci biletele de intrare garantează că numărul participanţilor este unul controlat, în funcţie de capacitatea locului de desfăşurare. Acesta este motivul pentru care, de pildă, UEFA obligă toate ţările să respecte această regulă! Or, din cîte ştim cu toţii, primarii din toată ţara se întrec în organizarea de concerte gratuite în pieţele cele mai mari ale localităţilor lor, crezînd că, în acest fel, cîştigă puncte electorale. Ignoră astfel toate riscurile, aşa cum au făcut şi cei care puteau împiedica tragedia din Clubul „Colectiv”!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.