Legea „Dai casa şi scapi de datorii”, votată

Plenul Camerei Deputaţilor a votat proiectul de lege privind darea în plată a unor imobile în vedere stingerii obligaţiilor asumate prin credite, aşa-numita lege „Dai casa şi scapi de datorii”. Actul normativ stipulează că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori dacă lasă creditorului bunul imobiliar. Bancherii spun că legea încalcă Constituția, că le va aduce mari pierderi și va limita drastic accesul la finanțare.

Inițiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, a declarat că proiectul vine în ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot să-și plătească ratele la bancă pentru că salariile lor sunt mai mici decât erau când au contractat împrumutul. Autorul moral şi cel care a scris de fapt această lege este avocatul Gheorghe Piperea.

Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial.

Legea nu face distincție între tipurile de ipoteci imobiliare, astfel că se aplică atât în cazul caselor și apartamentelor, cât și în cel al terenurilor, intra sau extravilane, precum și al clădirilor comerciale. Conform Profit.ro, debitorii ar putea fi tentați să renunțe la bunul ipotecat atunci când valoarea garanției este mai mică decât valoarea creditului, ceea ce bancherii numesc loan-to-value cu raport supraunitar. Mulți dintre acești debitori au luat credite în valută, evenual în franci elvețieni, în perioada 2007-2008, când piața imobiliară era la apogeu. Altfel, scrie Profit. ro, dacă garanțiile sunt suficiente, debitorul poate încerca să vândă bunul ipotecat pe cont propriu și să achite creditul din această sumă, chiar să mai rămână cu ceva după.

Condițiile care trebuie îndeplinite pentru stingerea în acest mod a datoriilor sunt: între părți s-a încheiat un contract de credit, iar bunul oferit în plată este un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării obligațiilor asumate prin contractul de credit.

În timpul dezbaterilor de ieri dn Comisia Juridică de la Camera Deputaţilor s-a iscat o discuţie aprinsă între Zamfir şi apărătorul băncilor Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din Banca Centrală. „Aceasta nu e o lege împotriva băncilor ci o lege care să le responsabilizeze. Banca va introduce în circuitul civil imobilul. Debitorului i se redă dreptul la o viaţă nouă, după ce şi-a epuizat toate căile de a-şi salva casa. El poate să stea cu chirie, să acceadă la un moment dat la un nou credit. Sunt situaţii în care oamenii nu mai au de unde plăti şi refuza să mai fie sclavii băncilor. Aceasta lege a beneficiat de o campanie extrem de agresivă din partea băncilor şi a BNR-ului. Au fost introduse în ecuaţie şi investitorii străini. S-a venit cu nişte argumente de o ticăloşie de neimaginat.
Primul argument manipulator este ca legea ar încalca Directiva. Mă miră că la nivelul BNR nu se cunoaşte ce e cu Directiva asta. Sau că legea s-ar aplica retroactiv, dar aici am să-l las pe dl. Piperea să vă explice cum e cu retroactivitatea. Mai vreau să ma refer la un argument foarte ticalos. Că legea ar determina falimentul unor bănci şi pierderi de 2-4 miliarde de lei. Domnule, cum să discuţi în termenii aceştia când ştim toţi că băncile au vândut portofolii întregi cu 10% din valoare”, a spus Zamfir, citat de presă. Acesta a mai adăugată că „guvernatorul Isărescu spunea că lanţul de încredere dintre clienţi şi bănci s-a rupt”. „Şi mai răspund la o ticăloşie: că legea ar fi făcută pentru speculatorii imobiliari. Să mai vorbim în 2015 de rechini imobiliari? Iar cei care spun că legea nu e pentru cei care nu pot plăti arată dispreţul BNR pentru cei 800.000 de clienţi ai băncilor care nu-şi mai pot achita ratele”, mai spune Zamfir.

Răspunsul a venit imediat din partea lui Cinteză. „BNR nu avizează proiectul în forma în care a fost prezentat. Nu ştiu de ce e ticăloşie sa va spun că există riscul ca o banca poate da faliment? Asta e rolul meu, să vă spun despre riscurile potenţiale. Iar dacă acea bancă va da faliment, va contamina alte trei bănci. Nu spun că acest risc se va produce, ci că el există! Se vorbeşte că rolul Parlamentului e unul social şi că statul trebuie să fie unul la fel, social. Numai că în cazul ăsta nu plăteste statul, ci plătesc băncile. Nu e normal ca statul să intervină printr-o lege în cadrul unui contract. Să nu uităm că banii daţi pentru credite sunt ai deponenţilor. Nu ar fi normal ca deponentul care vine să-şi ia dobanda, banca să-i dea o cadă sau o fereastră. Se va invoca aici dreptul băncii de a contesta. Numai că acest drept trimite la articolul 4 care nu are nicio prevedere cu caracter social”, a spus Cinteză.

Avocatul Gheorghe Piperea l-a contrazis pe Cinteză într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Dl. Cinteza a spus la Parlament ca banii dați de bănci cu credit sunt banii deponenților. Şi de aceea, legea dării în plată a imobilului ipotecat nu ar fi bună, căci nu se poate restitui deponentului o uşă sau o chiuvetă. Asta e o mare minciună şi dl. Cinteză ştie asta. Banii dați cu credit nu pre-există contractului şi nu îi supraviețuiesc acestuia. Acești bani sunt creaţi prin simplul act juridic al împrumutului. Sunt bani creați din nimic. Sunt bani – datorie. Că este așa rezultă din faptul că banca este obligată să dețină rezerve minime obligatorii (2% la lei, 0% la euro) şi nu rezerve integrale. Dacă nu e convins, dl. Cinteză poate să îl întrebe pe dl. Isărescu – poate îi va explica acesta cum este cu alchimia (vrăjitoria) bancară. Așa că dl. Cinteză nu ar trebui să fie aşa de speriat de consecinţele acestei legi. Oamenii aceștia au primit de la bănci bani – datorie, bani creați din nimic, şi acum restituie băncii, ca să scape de lanțurile care i-au țintuit, case reale”, a scris Piperea.

Un alt reprezentant al BNR, vicepreşedintele Bogdan Olteanu, a spus că în condiţiile unei astfel de legi avansul pentru un credit ipotecar nou ar putea ajunge la 50%. De asemenea, BNR estimează că impactul legii dării în plată asupra sistemului bancar se va ridica până la 4 miliarde de lei, a declarat Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din Banca Centrală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4557 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.