Legea dării în plată a ajuns la Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a fost sesizată în legătură cu Legea dării în plată, în urma unui proces deschis, în 20 mai, de Unicredit la Judecătoria Sectorului 6 al Capitalei. Cauza din justiţie a fost suspendată până la decizia Curţii Constituţionale a României, potrivit Mediafax.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul instanţei, decizia, luată în 14 iunie, este următoarea: „În temeiul art. 29, alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizează Curtea Constituţională cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de contestatoare. Suspendă judecata, în temeiul art. 413, alin. 1, pct. 1 din Codul de procedură civilă, deoarece dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi, până la pronunţarea şi motivarea deciziei Curţii Constituţionale. Cu recurs pe toată durata suspendării. Pronunţată în şedinţă publică azi, 14 iunie 2016”.
Recent, Judecătoria Buzău a respins excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Banca Românească faţă de Legea dării în plată.

Judecătoria Buzău a hotărât: „Soluţia pe scurt: Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 (n.r. Legea dării în plată) în integralitate (…) solicitate de reclamant. Cu drept de recurs pe cale separată la Tribunalul Buzău în termen de 48 ore de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Judecătoria Buzău. Respinge solicitarea reclamantului de suspendare a judecăţii până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Acordă termen de fond pentru continuarea judecăţii la data de 22.06.2016”.

Aceasta nu este singura excepţie respinsă de instanţă.
Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat legea, ne-a spus, recent, că majoritatea băncilor au ridicat excepţia de neconstituţionalitate împotriva întregului text legislativ, subliniind: „Contestaţiile împotriva notificărilor făcute de clienţi sunt aproape identice la toate băncile şi se bazează în proporţie de 99% pe aşa-zisa neconstituţionalitate a legii, restul de 1% însemnând referiri aberante la unele criterii, cum ar fi că un imobil nu este locuinţă şi, deci, nu poate fi dat în plată. Odată ce a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, din contestaţie aproape că nu a mai rămas nimic”.

Gheorghe Piperea susţine că o lege nu poate fi atacată în integralitatea ei ca fiind neconstituţională.
Avocatul a adăugat: „Poate fi atacat unul-două-trei texte din lege, în situaţia în care, dacă acestea ar fi eliminate, atunci ar fi rezolvată problema juridică.

În cazul Legii dării în plată, singurul articol care ar trebui atacat, pentru a rezolva problemele ridicate în contestaţie, ar fi articolul 4, care face referire la criteriile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii ca să intre sub incidenţa legii”.
Gheorghe Piperea susţine că sunt sute astfel de contestaţii depuse de bănci.

Mai mulţi bancheri au anunţat, înainte de aprobarea legii, că vor ridica în instanţă excepţia de neconstituţionalitate, câteva dintre bănci adoptând deja această strategie.

Legea dării în plată a intrat în vigoare în 13 mai, însă până acum băncile nu au anunţat nicio cifră legată de volumul notificărilor de fare în plată primite de la clienţi.

În prezent, cei vizaţi aşteaptă ca Ministerul Finanţelor Publice să emită o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, care să clarifice situaţia privitoare la impozitul datorat pe transferul de proprietate, în cazul dării în plată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.