„Legea tăcerii” operează în jurul doctoratelor coordonate de Gabriel Oprea

În mass-media (HotNews – n.a.) a apărut un nou „dosar” (al şaselea) privind un doctorat năşit de generalul Gabriel Oprea asupra căruia planează suspiciuni de plagiat. „Reţeta” este aceeaşi ca şi în celelalte cazuri de doctorate coordonate de Gabriel Oprea care sunt suspectate de plagiat şi conţine câteva din următoarele „ingrediente”: nume greu, funcţie importantă, apropiat de el sau de premierul Ponta sau de alt vârf al politicii, legături cu judeţul Ilfov (unde Gabriel Oprea a fost şi este un baron neofical). Acum este vorba de chestorul-şef de poliţie Dumitru Pârvu, adjunct al şefului IGPR. Suntem şi în faţa unei premiere: doctoratul coordonat de Gabriel Oprea a fost dat la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, celelalte lucrări suspecte fiind susţinute la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”. Dar nu suspecta teză de doctorat în sine ne-a atras atenţia, ci un alt aspect. Este vorba de următoarea informaţie apărută în articolul agenţiei mai sus citate: „Chestorul-sef de Politie Dumitru Parvu nu a raspuns solicitarilor de a-si exprima un punct de vedere cu privire la teza de doctorat”. Brusc ne-am adus aminte că şi ceilaţi „doctori” (Neculai Onţanu, primarul sectorului 2 din Bucureşti, actualul număr 2 din UNPR, Bogdan Licu – prim adjunct al procurorului general al României, Loredana Radu – avocata lui Victor Ponta, Adela Popescu – secretara lui Gabriel Oprea ş.a.) cu teze coordonate de Gabriel Oprea nu au ieşit să îşi prezinte punctele de vedere privind acuzaţiile de plagiat. De Gabriel Oprea, şi el cu o teză de doctorat acuzată de plagiat, ce să mai zicem. El a intervenit nervos la fostul director general al TVR pentru blocarea ştirilor legate de teza sa de doctorat. Numai că în cazul lui s-a pus în mişcare – cu succes – organismul care l-a albit şi pe Victor Ponta. Şi mai trebuie să evidenţiem ceva: cotidianul.ro a solicitat, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, lista tuturor persoanelor care au avut teze de doctorat coordonate de Gabriel Oprea. Şi, evident, nu am primit niciun răspuns. Lipsa de reacţie, refuzul celor în cauză de a-şi exprima punctul de vedere, ignorarea prevederilor Legii 544/2011 pe acest subiect intră sub cupola „Omertei”. O „Omerta” de tip nou. Şi nu greşim utilizând termenul „Omerta” („Legea tăcerii” practicată de mafioţii „Cosei Nostra”). Există similitudini. În perioada prohibiţiei şi mulţi ani după, inclusiv mafiotul care zăcea pe caldarâm ciuruit de mitraliera unei bande adverse nu dădea, în ultimele clipe de viaţă, numele ucigaşilor săi. În zilele noastre, niciunul dintre „clienţii” lui Gabriel Oprea, deşi este „ciuruit” cu zeci de fotomontaje unde sunt puse faţă în faţă pagini din teza de doctorat şi pagini din lucrările din care s-a inspirat, nu scoate un cuvânt. De ce oficialii de la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” nu vor să dea numele cerute? Pentru că se supun şi ei „Legii tăcerii”. Numai că, aşa cum în SUA a existat în 1962 un Joseph Valachi care să scoată la lumină tenebrele mafiei, aşa s-ar putea ca nu peste multă vreme un valah de-al nostru că rupă tăcerea, cu date şi probe concrete privind doctoratele suspecte coordonate de Gabriel Oprea. Poate atunci vom afla şi cun a ajuns un ofiţer de intendenţă, un personaj care apare în imagini video pe post de „chelner” (ca să citez dintr-un clasic în viaţă) al lui Miron Cozma (oare tovarăşii de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” au uitat ce au păţit în 1999 unii dintre foştii lor elevi?; sau cei de la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” de numele lui Miron Cozma se leagă ceea ce ar fi putut degenera într-un mare conflict civil?) coordonator de teze de doctorat. Ce l-a recomandat oare? „Munca şi talentul său”?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.