Libertatea decizională, bătută de disciplina de partid

Revoluția din 1989 a dat aripi multor drepturi și libertăți pentru români, dar și unei serii largi de abuzuri de tot felul, apărute, de cele mai multe ori, dintr-un vid legislativ voit sau nu. Cea mai flagrantă încălcare a legalității rămâne trecerea pe persoană fizică, imediat după câștigarea oricărui tip de scrutin, a primăriei, a circumscripției electorale și chiar a Guvernului și a țării.

Guvernul României ar trebui să îi reprezinte pe toți românii și să fie în slujba acestora, dincolo de jocurile de culise din partidul sau coaliția care l-a susținut. Un executiv trebuie să se ocupă cu implementarea legilor și cu administrarea birocrației de stat. În fruntea Guvernului se află prim-ministrul, și nu vreun alt coleg de partid de-al său. Rolul acestei puteri nu este emiterea legilor (rol al legislativului) și nici interpretarea lor (rol al judiciarului). Guvernul, însă, poate propune legi spre aprobare de către legislativ. Această organizare, devenită model de guvernare și adoptată de toate statele democratice de astăzi, a apărut încă din perioada Iluminismului, grație baronului de Montesquieu.

„Demisia în alb“ – o siluire a democrației

Însă între democrația autentică și cea dâmbovițeană s-a creat o adevărată genune, peste care nu se poate trece. Demisiile în alb ale miniștrilor Cabinetului Grindeanu, scrise după o privire piezișă, aruncată de către un șef de partid sau constrângerea premierului să demisioneze, aduce mai repede cu o nouă formă perversă de siluire a democrației. Demisiile în alb, fie ele depozitate într-un anumit sertar, definesc modul obedient și interdependent în care se face politică în PSD. Lipsa libertății decizionale necesară bunăstării românilor, propășire la care se angajează fiecare ministru prin jurământ, odată cu preluarea unui portofoliu, denotă doar limitele executanților în fața dorinței liderilor de impunere a controlului total. Prin declarația sa, că ideea aceasta nu i-a aparținut și că nu are de gând „să le activeze“, deoarece o demisie trebuie asumată și explicată, Liviu Dragnea pune el însuși sub semnul întrebării veridicitatea renunțării la ele. Gestul de depunere a demisiei în alb, decizie unilaterală, de altfel, imediat după ce ai fost numit într-o funcție, aduce mai degrabă cu un soi de jurământ de credință față de „The Godfather“. Ca să scape el de vinovăție, liderul PSD, conștient de enormitatea acestei probleme, devoalată în mod accidental în tumultul evenimentelor, o face responsabilă pe șefa Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Aceasta este cea care s-a fălit cu faptul că mereu și-a prezentat demisia la partid, imediat ce a fost aleasă ori cocoțată pe funcții.

Partenerii străini debusolați, opoziția în câștig

Aparent, opoziția câștigă teren din dezarticularea majorităţii actuale. Conștientă de această creștere artificială, o mare parte a opoziției pactizează cu Sorin Grindeanu. Acesta s-a trezit transformat, fără voie, în victima absolută căreia toată lumea, cu excepția Palatului Cotroceni, îi vrea capul. Dincolo de jocurile opoziției, pe mâna căreia se șoptește că se dorește să se forțeze o moțiune de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu, precum și de cele ale puterii, partenerii străini nu mai știu cui să i se adreseze prin ministere pe chestiuni de administrație, mediu de afaceri, fiscalitate etc. Bătălia de orgolii, de putere, în care singurul argument pus pe masă până acum este că președintele Liviu Dragnea nu se mai înțelege cu prim-ministrul Sorin Grindeanu, nu-i interesează nici pe investitorii străini, nici pe românul de rând, și cu atât mai puțin pe factorii externi decizionali. Nivelul uriaș de credibilitate câștigat la alegerile parlamentare din decembrie 2016 va fi definitiv spulberat dacă se schimbă Guvernul, fără o explicație valabilă și pentru planul extern, și pentru cel intern.

UDMR se vrea propulsat la masa decizională

Indiferent cât de mult își va pierde Dragnea din autoritate și credibilitate în propriul partid, transformat și el în ogradă personală, liderul PSD speră să își conserve statutul Alfa în raport cu celelalte forțe politice, respectiv ALDE și UDMR. Disensiunile dintre Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea au percutat de prea puține ori și în spațiul public, dar asta nu înseamnă că nu există un conflict mocnit între cei doi șefi de partide. De cealaltă parte, protocolul de colaborare parlamentară cu UDMR expiră luna aceasta. Mai mult, deși neagă constant că se vor intrați pe ușa din față, ca membri cu drepturi depline în executiv, reprezentanții maghiarilor și-au strecurat în Guvern mult mai mulți oameni decât anunțaseră în februarie. Ultimul secretar de stat UDMR, promovat acum două săptămâni în Cabinetul Grindeanu, este Laczikó Enikő. Surse din interiorul uniunii ne-au declarat că intrarea la guvernare a maghiarilor a fost singurul lor deziderat constant încă de la începutul anului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.