Limba română, celebrată în lume

Ca să scoată în relief valoarea limbii, Eminescu scria: „Măsurariul civilizaţiei unui popor astăzi e o limbă sonoră şi aptă a exprima prin sunete noţiuni, prin şir şi accent etic sentimente”. Căci, spune el în altă parte, „numai în limba sa omul îşi pricepe inima pe deplin… dacă în limbă nu s-ar reflecta caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: aşa voiesc să fiu eu şi nu altfel oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ?”.

Şi tot el afirma: ”Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii” şi ”Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră”.

Ziua Limbii Române va fi marcată, în 2014, de reţeaua Institutelor Culturale româneşti în străinătate prin organizarea unor programe şi manifestări culturale ample, spectacole de teatru, conferinţe, lansări de carte, proiecţii de film. Aniversare instituită prin Legea nr. 53/2013, Ziua Limbii Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 31 august anul trecut, prilejuind o serie de manifestări reprezentative sub egida Institutului Cultural Român.

Spectacolul „Lecţia” susţinut de Tudor Gheorghe la Paris

Cu ocazia Zilei Limbii Române, Institutul Cultural Român şi Ambasada României din Paris organizează un spectacol unic, menit să aducă limba română în atenţia publicului. Sâmbătă, 30 august, Sala Bizantină a Palatului Béhague va găzdui în premieră recitalul „Lecţia“, susţinut de maestrul Tudor Gheorghe. Prezentat în turneu în România şi Republica Moldova, în primăvara anului 2014, spectacolul a cunoscut un mare succes.

Lecţia” este un act cultural dedicat frumuseţii limbii strămoşeşti, o incursiune în poezia şi scriitura unor nume mari româneşti precum Alecsandri, Eminescu sau Arghezi.

„Spectacolul începe cu o pledoarie pentru păstrarea acurateţei limbii române. Dacă nu-ţi păstrezi frumuseţea limbii tale, nu poţi să vorbeşti de dragoste. Vom ajunge la cântecul popular românesc, la cele mai frumoase poeme, apoi voi intra într-o zonă de gând de reîntoarcere acasă, la părinţi. Spectacolul se va încheia cu dorul de casa noastră, de ţară”, afirmă interpretul.

Tudor Gheorghe este unul dintre artiştii care nu au încetat niciodată să aducă în atenţia publicului frumuseţea limbii române şi a folclorului autentic şi, tocmai datorită acestei sensibilităţi, spectacolul „Lecţia“ este unul potrivit pentru a sărbători această zi semnificativă.

Publicul român din Paris şi din regiune a răspuns “prezent” invitaţiei ICR Paris de a sărbători Ziua Limbii Române împreună cu maestrul Tudor Gheorghe: cu o săptămână înainte de spectacol, sala este plină şi nu se mai pot face rezervări.

Inaugurarea Bibliotecii ICR Viena

La Viena se inaugurează Bibliioteca ICR

Biblioteca Institutului Cultural Român de la Viena va fi inaugurată sâmbătă, 30 august, cu ocazia Zilei Limbii Române. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Ambasada României la Viena, va începe la ora 19.00 şi va fi marcat la sediul ICR Viena cu spectacolul-lectură Vrei să fii prietenul lui Dumnezeu? de Daniel Bănulescu.

Biblioteca Institutului Cultural Român de la Viena cuprinde un număr de 11.000 de volume, 500 dintre acestea reprezentând donaţia Editurii “Polirom”. În colecţie se regăsesc exemplare în limba română şi traduceri în limba germană şi limba franceză, cărţi de ficţiune şi non-ficţiune, albume de artă, dicţionare, ghiduri turistice şi cărţi pentru copii.

Daniel Bănulescu este laureat al Premiului European de Poezie acordat de oraşul Münster (pe care l-a primit împreună cu traducătorul şi scriitorul Ernest Wichner) şi laureat al Premiului pentru Roman al Academiei Române. Lucrările sale au fost traduse în limbile germană, engleză, franceză, olandeză, maghiară, bulgară, sârbă, cehă, slovenă, suedeză. „Deşi cunoaşte sute de colegi mai talentaţi decât el, Daniel Bănulescu este încredinţat că pentru literatura mondială există doar trei mari şanse: poetul Daniel Bănulescu, romancierul Daniel Bănulescu şi dramaturgul Daniel Bănulescu”. Scriitorul va fi prezent la eveniment, aflându-se în perioada august-septembrie la Viena ca rezident în cadrul programului Writers-in-Residence al Quartier21.

Mihai Eminescu

Editura “Polirom” a fost fondată la Iaşi în anul 1995, devenind în scurt timp una dintre cele mai importante şi premiate edituri din România. “Polirom” editează peste 60 de serii şi colecţii ce acoperă 39 de domenii: literatură, eseu, jurnale, litere, filosofie, istorie, religie, psihologie, sociologie, politologie, pedagogie, asistenţă socială, studii de gen, media, relaţii publice, drept, limbi străine, informatică şi calculatoare, educaţional, economie şi afaceri, medicină, sănătate, practic etc.

Biblioteca ICR Viena şi sala de lecturi vor fi deschise zilnic, de luni până vineri, între orele 10.00 şi 17.00. Cititorii au posibilitatea de a găsi lista volumelor pe pagina de internet a ICR Viena, www.rkiwien.at, începând din data de 1 septembrie.

Conferinţa Internaţională „Limba Română – limbă a integrării europene”

Medalia Congresului Internaţional al Eminescologilor de la Chişinău

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău, în colaborare cu Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, organizează, pentru a marca Ziua Limbii Române, conferinţa internaţională „Limba Română – limbă a integrării europene“, desfăşurată în perioada 30 august – 1 septembrie, la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi în alte 16 instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova. Invitaţi: Prof.Giuseppe Manitta (Italia), acad. Eugen Simion (România), Ileana Mălăncioiu (România), Horia Zilieru (România), Milan Nenadic (Serbia), Ileana Ursu (Serbia), Cornel Munteanu (România), Eugen Uricaru (România), Bogdan Creţu (România).

Tot la Chişinău este organizată, în perioada 3 – 4 septembrie, a treia ediţie a Congresului Mondial al Eminescologilor, întrunind specialişi importanţi din România, Italia, China, Ucraina, Turcia, Slovacia, Albania şi Bulgaria. Congresul are drept obiectiv principal crearea unui program bine sistematizat de promovare a operei şi personalităţii lui Mihai Eminescu în întreaga lume, aprofundarea studiului acestora, informarea reciprocă a eminescologilor asupra exegezelor apărute în ultimul timp.

Cu această ocazie, vor susţine alocuţiuni de deschidere Nicolae Timofti, preşedinte al Republicii Moldova, Acad. Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Acad. Mihai Cimpoi, preşedinte al Congresului, şi Acad. Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău.

Expoziţia „Lupta cu inerţia – Poeţii generaţiei ‘60” va fi vernisată duminică, 31 august, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Alcătuită din 25 de bannere, expoziţia cuprinde o selecţie semnificativă din opera poetică a generaţiei din care fac parte poeţi de pe ambele maluri ale Prutului, începând cu Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Ioanid Romanescu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Victor Teleucă, Liviu Damian, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Pavel Boţu şi terminând cu Gheorghe Pituţ, Ileana Mălăncioiu, Petre Stoica, Petru Cărare, Constanţa Buzea, Grigore Hagiu, Ion Vatamanu ş.a.

Generaţia ’60 îşi are rădăcinile în epoca brutală, neguroasă, dogmatică, dominată de proletcultism a perioadei debutului lui Nicolae Labiş, considerat drept ”primul lider autentic al literaturii postbelice”, a cărui moarte dramatică va marca destinul literaturii române în următoarele decenii. Al doilea moment are ca reper debutul editorial relativ târziu al lui Nichita Stănescu (la vârsta de 28 de ani) cu volumul Sensul iubirii, urmat de debutul lui Marin Sorescu din 1964, cu volumul Singur printre poeţi, debuturi care anunţă o altă etapă a luptei cu inerţia, cea legată de revoluţionarea limbajului poetic.

Un fenomen similar a avut loc şi pe malul stâng al Prutului, odată cu intrarea în arena literară a generaţiei lui Grigore Vieru. Şi aici canoanele au fost sparte, fiind pregătit terenul pentru evenimentele ce urmau să se desfăşoare la sfârşitul anilor optzeci, trecerea la alfabetul latin şi decretarea limbii române ca limbă oficială. „Vieru şi generaţia sa reprezintă pentru această provincie românească năpăstuită mereu de istorie – spune acad. Eugen Simion – ceea ce a fost la începutul secolului generaţia lui Goga, pentru Transilvania. Similitudinea de destin are şi o prelungire în plan poetic. Sub presiunea circumstanţelor, poezia se întoarce la un limbaj mai simplu şi îşi asumă în chip deliberat un mesianism naţional pe care, în condiţii normale, lirismul pur îl evită. Acest poet născut de miresmele şi durerile pământului său, aşezat ‐ după o vorbă cunoscută ‐ în calea răutăţilor, nu se ruşinează să-şi poarte tragedia şi iubirea pe faţă”.

Biografiile lor consună la unison cu aspiraţiile naţiunii pe care au reprezentat-o. Calităţile şi slăbiciunile lor s-au suprapus peste cele ale poporului din care această generaţie face parte. De aici pleacă şi receptarea cu totul extraordinară a operei şi personalităţii mai multor reprezentanţi ai ei, cum ar fi Labiş, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Marin Sorescu ş.a.

Inserţiile lirice ale poeţilor aparţinând generaţiei ’60 sunt dublate de ilustraţiile grafice ce poartă semnătura unuia din cei mai mari artişti plastici contemporani, regretatul grafician Marcel Chirnoagă, despre care criticul de artă Pavel Şuşară afirma că „a adus în grafica româneasca un anumit tip de imaginar sălbatic, o feerie a grotescului” şi că „a avut curajul să sfideze normele, mai mult sau mai puţin valide, ale graficii care merge mai mult pe limbaj decât pe naraţie retorică”.

Poeta Svetlana Cârstean, invitată în Suedia

Poeta Svetlana Cârstean

Poeta Svetlana Cârstean a fost invitată să-şi prezinte volumul Floarea de menghină, apărut în limba suedeză în 2013, la Kristianstad şi Malmö. Astfel, Svetlana Cârstean îşi va întâlni cititorii suedezi sâmbătă 6 septembrie la ora 11.30, în cadrul Festivalului de Carte de la Kristianstad, şi duminică 7 septembrie la ora 13.00, pe scena Poeten på hörnet din Malmö. Lecturile sunt organizate de Institutul Cultural Român de la Stockholm în parteneriat cu Festivalul de Carte de la Kristianstad şi editura “Rámus”. În Suedia, Svetlana Cârstean a fost implicată anterior în proiecte literare la Stockholm şi Göteborg.

Volumul Floarea de menghină a fost tradus în limba suedeză de Athena Farrokhzad, pe care Svetlana Cârstean a întâlnit-o în 2012, în cadrul atelierului de traduceri organizat de ICR Stockholm. Colaborarea dintre cele două poete continuă şi în prezent, extinzându-se la texte noi.

Limba română prin jocuri şi ”necuvinte”, la ICR Istanbul

Nichita Stănescu

Ziua Limbii Române va fi marcată anul acesta de către Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir“ din Istanbul în data de 28 august, printr-o proiecţie de film, un curs demonstrativ de limba română şi postări online de poezie românească.

În deschiderea evenimentului, desfăşurat la sediul ICR Istanbul, va fi proiectat filmul documentar ”Nichita Stănescu”, dedicat operei şi personalităţii poetului român, produs de editura “Film Location Guide” în anul 2007, pe un scenariu semnat de Alexandru Condeescu şi Traian Coşovei. Filmul, care este subtitrat în limba engleză, conţine interviuri cu Dora Stănescu, Florin Iaru, Nicolae Breban, Johnny Răducanu, Gabriela Melinescu şi Adam Puslojic.

În vederea promovării identităţii etnice prin învăţarea şi utilizarea limbii române de către copiii proveniţi din familiile mixte şi a popularizării cursurilor de română pentru copii de la ICR Istanbul, va avea loc un curs demonstrativ de introducere în limba română.

Totodată, în perioada 25 august – 5 septembrie, ICR Istanbul va posta online poeme în limbile română şi turcă pe pagina proprie de Facebook şi pe site. Selecţia poeziilor a fost realizată de către traducătorii Sunia İliaz Acmambet, Semra Selim şi Erkut Tokman, formaţi în cadrul Atelierului de traduceri literare, organizat anual de ICR Istanbul împreună cu Agenţia literară “Kalem”.

Institutul Cultural Român de la New York

Expoziţia Modernitatea Limbii Române la New York

ICR New York organizează, în perioada 29 august – 9 septembrie, la sediu, expoziţia de carte „Modernitatea Limbii Române/ The Modernity of Romanian Language“, ce va include opere ale scriitorilor români care au marcat evoluţia limbii române de-a lungul veacurilor, de la cronicari până la marii moderni, de la avangardişti (Tristan Tzara, Felix Aderca, Ilarie Voronca, Benjamin Fondane, Marcel Iancu, Ion Vinea etc.) şi reprezentanţii absurdului suprarealist (Urmuz) şi existenţial (Eugen Ionescu) până la generaţiile de după proletcultism. Totodată, actori din tânăra generaţie, care trăiesc la New York, vor recita în limba română poeme ce ilustrează marile creaţii lirice, dar şi exemple de poezie retorică, patriotardă, ocazională (poezia proletcultistă). De asemenea, vor fi prezentate filme documentare, proiecţii dedicate unor scriitori care au contribuit la amplificarea expresivităţii limbii române prin mari construcţii imaginare.

Institutul Cultural Român de la Praga

România are un stand la Festivalul Barevna Devitka

ICR Praga susţine prezenţa românească la festivalul Barevna Devitka, ediţia a X-a, pe 30 august, în parcul Podviní din Praga. În cadrul etnofestivalului, ICR Praga va promova România şi comunitatea românească din Cehia printr-un stand comun cu Asociaţia Românilor din Republica Cehă, organizat sub înaltul patronaj al Ambasadei României la Praga. În cadrul standului vor avea loc prezentări cu vânzare de produse româneşti, iar ICR Praga va oferi premii, constând în materiale promoţionale, în cadrul unei tombole organizate pentru participanţi. Totodată, ziua de 31 august, Ziua Limbii Române, va fi marcată de ICR Praga prin distribuirea, în rândul spectatorilor, a unor materiale cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, precum şi a unor mini-cursuri de limba română şi quiz-uri despre România. De asemenea, un profesor invitat de la Catedra de Românistică va susţine cursuri demonstrative de limba română într-o manieră interactivă.

Poezie românească la Varşovia

Celebra Cafenea Kafka din Varşovia

Ziua Limbii Române va fi sărbătorită în data de 31 august printr-un eveniment organizat în capitala poloneză, având în centru un reper al creativităţii limbii – poezia românească din secolul XX. Evenimentul va fi realizat împreună cu librăria-cafenea „Kafka“, unul dintre cele mai populare şi îndrăgite locuri din Varşovia, frecventate de iubitorii de lecturi şi discuţii despre cărţi. Librăria-cafenea „Kafka“ va fi deschisă publicului până seara şi va oferi un spaţiu de întâlnire cu limba şi literatura română. În interiorul şi în exteriorul librăriei vor fi expuse planşe de dimensiuni mari cu poezii de Nichita Stănescu. În tot spaţiul vor fi dispuse mostre de poezie românească contemporană, sub forma unor flyere bilingve (româno-polonă), cu versurile unor importanţi poeţi: Emil Brumaru, Simona Popescu, Angela Marinescu, Octavian Soviany, Ioana Nicolaie, Robert Şerban, Claudiu Komartin, Ileana Mălăncioiu, Ioan Es. Pop. De asemenea, vor fi pregătite materiale tipărite despre limba română, puse la dispoziţia publicului, şi vor fi expuse publicaţii furnizate de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul ICR.

Sub Zodia Mariei

Secvenţă din spectacolul Sub zodia Mariei

De asemenea, Direcţia “Românii din Afara Graniţelor şi Limba Română” din cadrul ICR marchează Ziua Limbii Române printr-o serie de evenimente organizate pentru comunităţile de români din Italia, Ungaria şi Serbia.

Spectacolul Sub Zodia Mariei, un recital de muzică şi poezie dedicat celor mai importante Marii ale ţării – Fecioara Maria, Maria de Mangop, Regina Maria a României şi Maria Tănase –, va fi prezentat, cu ocazia Zilei Limbii Române, comunităţilor româneşti din Ungaria şi Serbia. Proiectul se derulează în parteneriat cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, revista Foaia Românească din Jula şi Comunitatea Românilor din Serbia. Reprezentaţiile vor avea loc la Centrul Cultural Românesc din Jula (Ungaria), în data de 5 septembrie, şi la Casa de Cultură din Satu Nou (Voivodina – Serbia), în data de 7 septembrie. Pe scenă vor urca actorii Adrian Păduraru şi Adriana Trandafir şi muzicienii Radu Graţianu şi Maria Gheorghiu. Regia spectacolului este asigurată de Ioan Cărmăzan.

UNIMIR sărbătoreşte Ziua Limbii Române la Ateneul Român

Compozitorul şi pianistul Eugen Doga

Pentru al doilea an consecutiv, Uniunea Muzicienilor Interpreţi din România se implică în organizarea evenimentelor care celebrează Ziua Limbii Române. Duminică, 31 august 2014, începând cu ora 19.00, Sala Mare a Ateneului Român va găzdui spectacolul organizat de UNIMIR, cu sprijinul E.S. Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar, Înalt Reprezentant Permanent al Republicii Moldova în România, Doamna Iuliana Gorea-Costin.

Pe scena Ateneului Român vor evolua actori, muzicieni şi cineaşti de înaltă ţinută: Eugen Doga, Miltiade Nenoiu, Eusebiu Ştefănescu, Corneliu Leu, Radu Cârneci, Ion Creţeanu, Ana Cebotari, Adina Cocargeanu, Mihai Velniciuc, Fang Shuang, Mihaela Mitrofan şi Smaranda Ilea. Amfitrionul serii este actriţa şi prezentatoarea TV Alexandra Velniciuc. Intrarea la eveniment este liberă.

Ilustrul compozitor Eugen Doga, distins la Moscova cu titlul de “Artist al Poporului” şi în SUA cu Medalia “Omul secolului XX”, va primi din partea preşedintelui UNIMIR, Miltiade Nenoiu, Medalia şi Diploma de Membru de Onoare al Muzicienilor Interpreţi din România.

“În acest an, Ziua Limbii Române este sărbătorită în mai multe locuri din ţară. La Ateneul Român, această sărbătoare va fi amplificată de prezenţa unor eminenţi oameni de cultură din România şi Republica Moldova. Într-o vizită recentă la Iaşi, invitându-l pe Eugen Doga la evenimentul ce urmează să se desfăşoare, acesta mi-a replicat: “Vin cu mare bucurie la Bucureşti ca să ascult dulcele grai!”, a declarat preşedintele UNIMIR, Miltiade Nenoiu.

Uniunea Muzicienilor Interpreţi din România este o organizaţie nonprofit şi nonguvernamentală, constituită prin asocierea liberă a personalităţilor care s-au distins în arta creaţiei interpretative prin activitate individuală de referinţă în plan naţional şi internaţional.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.