Limitarea numărului de mandate ale guvernatorului BNR, inclusă într-o propunere legislativă

Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat favorabil proiectul de lege pentru întărirea independenței BNR și pentru limitarea numărului de mandate ale guvernatorului BNR, dar Comisia de buget-finanțe a dat aviz negativ, proiectul de lege Pl-x nr. 256/2015 aflându-se pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, arată un comunicat remis azi Bursa de deputatul PNL Andreea Paul.

Sursa arată şi expunerea de motive:
„Prezentul proiect de lege propune completarea art. 33 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României (BNR) pentru a asigura independența, eficienţa şi profesionalismul Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, în conformitate cu cerințele Comisiei Europene.

În scopul aderării la zona monetară europeană, pe lângă îndeplinirea criteriilor de convergență nominală, România trebuie să respecte și criteriul juridic, care prevede asigurarea independenței băncii centrale şi un înalt grad de profesionalism al Consiliului de administraţie. În prezent, România nu respectă acest criteriu. Legea de funcționare a BNR nu este corelată cu Tratatul Uniunii Europene și cu regulile Băncii Centrale Europene, după cum recomandă rapoartele de convergență din anii 2012 și 2014 dedicate României. Raportul asupra Convergenței din anul 2014 precizează în mod clar la pagina 131: «În ceea ce privește independența băncii centrale, au fost identificate o serie de incompatibilități și imperfecțiuni».

De asemenea, Comisia Europeană atrage atenția că art.33 din Legea BNR 312/2004 nu este compatibil cu Articolul 130 din Tratatul Uniunii Europene întrucât permite participarea, chiar fără drept de vot, a ministrului de Finanțe și a unui secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice în cadrul ședințelor care stabilesc politica monetară a BNR și, prin urmare, au posibilitatea de a influența deciziile BNR. Prin acest proiect de lege propunem eliminarea alineatului (10) din art. 33 din Legea BNR 312/2004.

Comisia Europeană solicită de doi ani de zile modificarea art. 3 din Legea BNR 312/2004, astfel încât să fie inclusă expres mențiunea că «Guvernul nu va căuta să influențeze sub nicio formă deciziile luate de membrii conducerii BNR» (Raportul de Convergență al Comisiei Europene 2014, pagina 131). Legea 312/2004, în forma actuală, lasă loc politizării BNR, dar şi numirii în Consiliul de administraţie a unor persoane care nu au experienţa specifică cerută de acţiunile unei bănci centrale.

O instituție care se ocupă de politica monetară a țării trebuie să aibă la conducere un corp de experți în domeniu, cu o formare profesională de durată în domeniul științelor economice și cu o experiență deosebită în domeniul financiar, monetar, al instituţiilor de credit sau instituţiilor financiare nebancare. Același principiu al experienței profesionale corespunzătoare și a lipsei de apartenență politică stă la baza consiliului aflat la conducerea Autorității de Supravegherea Financiară, conform Legii nr. 113/2013 pentru aprobarea O.U.G. 93/2012, la art. 9.

De asemenea, membrii Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene trebuie să fie persoane cu autoritate și experiență profesională în probleme monetare și bancare (Protocol on the Statute of the European System of Central Banks and of The European Central Bank, Art. 11.2).

Mai mult, la nivelul Băncii Central Europene mandatul membrilor Comitetului Executiv nu poate depăşi 8 ani. Este şi motivul pentru care prezenta propunere legislativă limitează la două numărul mandatelor în Consiliul de administraţie al BNR, cu scopul de a creşte eficienţa băncii centrale şi a reînnoi viziunea acesteia asupra politicii monetare.

O mai mare independență acordată băncilor centrale înseamnă o creștere proporțională în transparență și în responsabilitate față de publicul larg. Transparența permite piețelor financiare să înțeleagă cum va reacționa Banca Centrală într-o anumită situație și astfel investitorii își vor putea forma așteptări rezonabile cu privire la viitorul politicii monetare.

Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru eficiența politicii monetare și pentru creșterea economică, într-o economie de piață.
Având în vedere că România are ca țintă anul 2019 pentru aderarea la zona euro, iar timpul necesar pentru efectuarea procedurilor juridice, a recunoașterii din partea experților UE și cea a eventualelor corecții necesare este îndelungat, se impune de urgență alinierea legii BNR la cerințele Comisiei Europene”.

Propunerea legislativă arată:
„Art. I – Art. 33 din Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. La art. 33, după alin. (4) se introduc două noi alin. (41), (42) care vor avea următorul cuprins:
(41) Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie cetăţeni români, cu domiciliul în România, cu o reputaţie şi o pregătire profesională adecvată;
b) să aibă studii superioare de lungă durată în domeniul ştiinţelor economice sau juridice;
c) să aibă o experienţă profesională adecvată în domeniul financiar, monetar, al instituţiilor de credit sau instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la absolvirea studiilor prevăzute la lit. b);
d) să nu deţină funcţii în cadrul partidelor politice şi să nu deţină alte demnităţi publice sau funcţii private, cu excepţia activităţilor didactice din învăţământul superior.
(42) Mandatul membrilor Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României poate fi reînnoit cel mult o dată”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.