Listele electorale sunt umflate cu aproape 2 milioane de alegători

Câţi alegători raportează AEP. În România sunt – nimeni nu poate contesta – în jur de 3.500.000 de minori. Rezultă că populaţia României nu a scăzut deloc faţă de ultimii ani ai lui Ceauşescu. Dovezi care demonstrează că listele electorale sunt făcute aiurea.

Câţi alegători sunt „oficial” pe listele permanente

Autoritatea Electorală Permanentă a dat publicităţii sâmbătă seara, numărul de alegători înscriși în copiile de pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidențiale din data de 2 noiembrie 2014. Este vorba de ultima raportare a AEP şi care prezintă datele trimise din teritoriu de către autorităţile locale. Conform AEP, sunt înscrişi pe listele electorale permanente un număr de 18.284.326 de cetăţeni români cu drept de vot.

Suntem nevoiţi să repetăm: acest număr de alegători este bine umflat. Pentru că rezultă că populaţia României este la ora actuală aproximativ aceeaşi ca pe timpul finalului regimului comunist, adică perioada de vârf a

Avem o populaţie ca pe vremea comunismului?

INS a publicat o statistică amănunţită privind populaţia rezidentă la data de 1 ianuarie 2014. Conform datelor celor de la INS (date prelucrate din surse administrative) avem 3.525.986 de copii între 0 şi 16 ani (nu am „riscat” să-i contabilizăm pe cei 211.726 care aveau 17 ani la 1 ianuarie 2014, pentru că nu ştim câţi au împlinit 18 ani în ultimele 10 luni). Dacă adunăm tragem linie şi adunăm, numai copiii între 0 şi 16 ani, şi pe cei 18.294.326 de alegători de pe listele electorale rezultă o populaţie de 21.810.312. Ceea ce este de-a dreptul imposibil, ţinân cond că din 1995, există spor natural negativ şi mulţi românii care au plecat definitiv din ţară.

Mai avem o dovadă: Ministerul Educaţiei a anunţat pe 14 septembrie că 3,2 milioane de elevi şi preşcolari încem anul şcolar 2014-2015. Conform informaţiilor primite de la oficiali din minister, cca 200 de elevi ar avea 18 ani împliniţi. Rezultă că în jur de 3 milioane dintre cei care au început anul şcolar în curs, sunt sub 18 ani. Dacă îi mai adăugăm şi pe cei care nu sunt preşcolari – tot din surse ce ţin de Ministerul Educaţiei aceştia ar fi în jur de 300.000 – se poate observa că datele de la „educaţie” sunt foarte apropiate de cele ale INS. Şi în ceea ce priveşte datele oferite de oficiali ai Ministerului Educaţiei, aici nu mai poate exista vreo interpretare. Deci rezultă (dacă adunăm preşcolarii, elevii şi copii până la 2 ani cu numărul de alegători oferit de AEP) că „suntem” tot peste 21 de milioane. Deci suntem tot în domeniul imposibilului.

Credem că trebuie acordat credit datelor INS – 19.942.642 este numărul populaţiei rezidente (atenţie, şi aici fiind vorba în ultimă instanţă tot de o statistică pe bază de CNP-uri, deci şi în datele INS apar „căpşunarii) se poate estima că numărul real de alegători este undeva între 16 şi 16,5 milioane. Deci cu aproape 2 milioane mai mulţi sunt umflate listele din raportările AEP.

Nici măcar datele AEP „nu bat”

Conducerea AEP contestă demonstraţia de mai sus. Se susţin (de către cei de la AEP) două teze:

1. în România la 31 octombrie 2014 există, conform raportărilor autorităţilor locale 18.284.326 de CNP-uri care la data de 2 noiembrie reprezintă cetăţeni cu vârste cuprinse între 18 ani împliniţi şi + 100 de ani. Adică cetăţenii cu drept de vot;
2. datele oferite de INS nu pot fi utilizate la alcătuirea listelor electorale.

Într-adevăr, datele INS, aşa cum sunt ele prezentate, nu pot fi utilizate pentru întocmirea listelor electorale. Dar datele INS (atenţie, NU ne-am referit la rezultatele ultimului recensământ, deşi ar putea constitui şi ele un reper) provin şi ele de la autorităţile locale şi nu sunt deloc aproximative, ci foarte clare. Dee exemplu, în luna august 2014 s-au născut 19.022 de copii, iar numărul de decese a fost de 18.819. După cum se poate observa, nu este vorba de aproxămări sau estimări.

Vom demonstra, utilizând chiar „materialul clientului”, adică date din diferite raportări ale AEP că numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente nu este unul corect. Şi ce înseamnă acest lucru: fie că raportorii primari intenţionat nu au dat cifrele corecte, fie au lucrat superficial şi multe date sunt puse din burtă. Vă prezentăm trei dovezi în acest sens.

Prima dovadă: mai mulţi alegători decât la europarlametare

• Alegeri europarlamentare 25 mai: 18.220.469 alegători
• Alegeri prezidenţiale: 2 noiembrie: 18.284.326 alegători

După cum se poate observa, sunt acum, la prezidenţiale cu 64.000 mai mulţi alegători, deşi logic, numărul alegătorilor ar fi trebuit să fie mai mic. Se poate invoca faptul că există 64.000 de cetăţeni care între 25 mai şi 2 noiembrie au împlinit 18 ani. Lucrurile nu stau deloc aşa. Pentru că în acelaşi timp, în România s-au înregistrat şi decese. În perioada iunie – august conform INS au decedat 57.365 de persoane. Nu sunt disponibile datele pe luna septembrie şi octombrie, dar, ţinând cont de datele anteriore, să presupunem că au fost câte 18.000 în septembrie şi octombrie. Am avea un total de 93.365 de decese. Scădem – ipoteză de lucru – 10%, considerând că este vorba de decese ale persoanelor care au până în 18 ani. Rezultă că între europarlamentare şi prezidenţiale România a pierdut cca. 84.000 de alegători. Rezultă că pentru a se ajunge la 64.000 de alegători în plus faţă de europarlamentare, în perioada iunie – 31 octombrie 2014, ar fi împlinit 18 ani cca 148.000 de persoane. Ceea ce este imposibil, pentru că în 1996, am avut sport natural negativ al populaţiei de 1,6%. Deci indiferent cum calculăm, cum „sucim” sau cum „aranjăm” datele, nu poate exista o creştere a numărului de alegători la prezidenţiale faţă de europarlamentare.

A doua probă: raportarea AEP din 18 august

Lucrăm tot cu „materialul clientului”. Pe 18 august, AEP dă publictăţii următoarea raportare: 18.336.254 de alegători pe listele electorale permanente pentru ziua de 2 noiembrie. Deci, cu 115.785 mai mulţi alegători decât la europarlamentare. Avem cifrele privind decesele, 19.284 în iunie, 19.262 în iulie şi 9.400 pentru jumătate din luna august, total, 47.946 persoane. Scădem 10% (presupunem că este vorba de decese ale persoanelor de până în 18 ani) şi avem 43.151 de persoane decedate. Asta ar însemna, dacă este să ne luăm după raportarea AEP că în perioada 1 iunie – 18 august 2014, cca 160.000 de persoane au împlinit 18 ani. Ceea ce evident ţine de „SF”. Cei de la AEP şi-au dat seama de enormitate şi au început să mai scadă în raportările ulterioare:

• 18.08.2014 – 18.336.254 alegători
• 12.09.2014 – 18.313.698 alegători
• 14.10.2014 – 18.296.567 alegători
• 31.10.2014 – 18.284.326 alegători

A treia probă: mai mulţi alegători de 100 şi + 100 de ani

Şi acum urmează „frişca de pe tort”. În raportările AEP sunt prezentate şi vârstele alegătorilor de pe listele electorale permanente. Vă prezentăm două raportări la vârstele cele mai ridicate:

24 aprilie 2014:

98 de ani – 1.894 de alegători

99 de ani – 2.139 de alegători

100 de ani – 1.713 de alegători

+ 100 de ani – 1.801 de alegători

30 octombrie 2014:

98 de ani – 1.836 de alegători

99 de ani – 1.856 de alegători

100 de ani – 1.840 de alegători

+ 100 de ani – 2.515 de alegători

Ce se poate observa la prima vedere: la categoria de vârstă 100 şi + 100 de ani, avem pe 30 octombrie, 4.355 de alegători (100 şi + 100 de ani), iar pe 24 aprilie, 3.514 de alegători (100 şi + 100 de ani). Deci, cu 841 mai mulţi la sfârşitul lui octombrie faţă de luna aprilie. După cum se poate observa, avem o creştere şi la 100 de ani şi la + 100 de ani. Cum poate creşte numărul de alegători la o categorie de vârstă. Să luăm situaţia de la 100 şi + 100 de ani. Calculul este extrem de simplu. La categoria alegători de 100 de ani, se adună numărul de alegători care în perioada aprilie-septembrie aveau 99 de ani şi au împlinit în octombrie 100 de ani, după care se scade numărul de alegători care în perioada aprilie-septembrie aveau 100 de ani şi au împlinit în octombrie 101 ani. Presupunem că nu am avut decese la categoriile de vârstă 100 şi + 100 de ani. Pentru că nu avem date concrete privind câte persoane au înaintat în vârstă, am cuplat categoriile 100 şi + 100 de ani. După cum am arătat mai sus, avem cu 841 mai mulţi alegători la aceste vârste. Dar, în acelaşi timp, avem la categoria 99 de ani cu 283 mai puţini alegători, în condiţiile în care, „din spate”, adică de la categoria de 98 de ani, au „venit” 58 de alegători care au împlinit 99 de ani. Presupunem că nici la 99 de ani nu am avut decese. Ce rezultă: că 341 de alegători (283 + 58) în vârstă de 99 de ani au împlinit 100 de ani. În acest caz, „pachetul” de alegători de la 100 şi +100 de ani ar fi trebuit să crească cu doar 341 de alegători. Numai că după cum arată raportarea AEP, creşterea este de 841 de persoane. De unde au apărut în plus 500 de alegători de la categoriile 100 şi + 100 de ani? Poate ne lămuresc cei de la AEP privind „minunea” apariţiei celor 500 de alegători în plus de la 100 şi + 100 de ani.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.