Literatura ca paşaport Salonul Cărţii de la Paris

Aflat la a 30-a ediţie, Salonul de Carte de la Paris, considerat “un teatru, o librărie gigant a lecturilor şi editurilor”, are anul acesta un număr impresionant de participanţi şi manifestări. Sunt prezente aproximativ 1.000 de edituri, repartizate în 400 de standuri, şi sunt programate peste 600 de manifestări. În afara Franţei participă 25 de ţări, printre care Turcia, Mexic, Israel, India, Rusia, China, Belgia, Olanda, Italia, Germania, Portugalia, Canada, Brazilia, Japonia, SUA, Spania, Marea Britanie.La capitolul artă sunt expuse publicaţii foarte diverse, cu accent pe arta contemporană – foto, video -, design, litogravură. Momente inedite sunt demonstraţiile zilnice de gravură pe piatră, oferite de cel mai cunoscut litograf al Franţei, Mario Ferreri. Se remarcă, prin calitatea operelor prezentate, Editura Muzeului Luvru, cea a Reuniunii Muzeelor Naţionale şi celebra “Citadelles&Mazenod”.

România are un stand naţional de 72 de metri pătraţi (organizat, pentru prima dată, de ICR), în care sunt expuse 500 de titluri de la 25 de edituri din ţară şi volume ale unor autori recent apărute în străinătate, în urma programelor de susţinere a traducerilor: “TPS – Translation and Publication Support Programme”, “20 de autori”, “Publishing Romania”. Printre lansările cărţilor traduse în limba franceză trebuie menţionate “Cahier Cioran” de la Editura “L’Herne”, ce a avut loc sâmbătă şi la care au fost invitaţi omul de cultură Georges Banu, Horia-Roman Patapievici, Vincent Piednoir, Laurence Tacou, Georges Walter. “La croisade des enfants” (Cruciada copiilor), semnată de Florina Ilis, care face parte din generaţia de prozatori afirmată în ultimii ani. Romanul său, “Cruciada copiilor”, a obţinut Premiul pentru proză al revistei “România literară” în 2005. Ultimul său roman, a cărui acţiune se petrece în Japonia, “Cinci nori pe cerul de răsărit”, a fost lansat recent la editura Cartea Românească.

Despre romanul prezentat la Paris, autoarea mărturisea: “Cartea mea trimite, ca şi piesa de teatru a lui Blaga, de altfel, la cruciada istorică, cunoscută sub numele de Cruciada copiilor. La începutul sec. al XIII-lea s-a răspândit credinţa despre jertfa şi misiunea noilor inocenţi de a purifica lumea şi de a reabilita ideea de cruciadă. În 1212 tineri din Franţa şi Germania au răspuns acestei sacre chemări. În prima jumătate a secolului al XIII-lea astfel de mişcări ale copiilor au fost foarte frecvente în vestul şi centrul Europei. Mişcările inocenţilor au eşuat însă, dar ideea de cruciadă a rămas. De aici a pornit şi ideea romanului meu”.

“L’Ecorchure” (Editura Chemin de fer) de Ana Maria Sandu este traducerea, realizată de Fanny Chartres, a volumului de debut al scriitoarei, “Din amintirile unui Chelbasan”, apărut la Editura Paralela 45, în 2003. În 2006, scriitoarea a publicat, la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proza“, romanul “Fata din casa vagon”, o poveste crudă despre identitate şi hazard, şi, de curând, romanul “Omoară-mă”. Scriitoarei îi place să creadă că volumele au destinul lor.

Pe lângă cărţile celor două tinere scriitoare s-au tradus recent în Franţa “Voyage avec Apollodore” (“Cartea cu Apolodor”) de Gellu Naum, “L’enveloppe noire” (“Plicul negru”) şi “Les clowns. Le dictateur et l’artiste” (“Clovnii. Dictatorul şi artistul”) de Norman Manea. Vor fi prezentate, de asemenea, “111 incursiuni în Cotidianul românesc” de Teodor Baconsky şi “Devis Grebu”, ambele apărute la Editura Curtea Veche, “Un om din Est” de Ioan Groşan (Noul Scris Românesc), “Derrida sau a gândi altfel” / “Derrida ou penser autrement”, de Marius Ghica, şi “Geneza operei literare. Repere spre o poietică” (Paralela 45), albumul monografic Devis Grebu (Editura ICR).

La standul României sunt expuse câteva dintre lucrările originale ale lui Devis Grebu. Este programat şi un spectacol de poezie şi muzică al trupei Théâtre de la Gare, după volumul “La ville d’un seul habitant” (“Oraşul unui singur locuitor”) al lui Matei Vişniec. Ieri, la lansarea cărţii Florinei Ilis, apărută anul acesta la Editions des Syrtes, au prezentat lucrarea, alături de autoare, traducătoarea Marily le Nir, editoarea Olimpia Verger şi jurnalistul Thierry Guinhut. Mâine, la standul românesc, va avea loc şi o masă rotundă, intitulată "Prezenţe culturale ale editurilor româneşti în Franţa", cu Marius Ghica, Ioan Groşan şi Stefan Borbely, iar la lansarea “Cărţii cu Apolodor” sunt invitate editoarea Christine Morault şi interpreta Ada Milea.

Pentru prima dată nu există o ţară-invitat de onoare, organizatorii optând pentru invitarea a 90 de scriitori – francezi şi străini – în calitate de ambasadori ai cărţii. Printre ei se numără nume “grele” ale domeniului, ca americanul Paul Auster, rusul Andrei Ghelasimov, Salman Rushdie şi Peter James din Marea Britanie, suedeza Camilla Lackberg, uruguayanul Carlos Liscano, belgianca Amelie Nothomb şi francezii Jean-Claude Carrière, Enki Bilal, Eric Emmanuel Schmidt, Marie Darrieussecq sau Marie Desplechin ş.a.

Un mare număr de conferinţe, lecturi publice, întâlniri sunt dedicate literaturilor franceză şi străine, cu teme dintre cele mai diverse, cum ar fi: “De ce literatura nordică este atât de populară în Franţa”, “Ce viitor vor avea cărţile”, “Cum se face o carte de autor la începutul secolului al XXI-lea”, “Poemele şi poezia femeilor”, “Primăvara poetelor”, “Când ficţiunea redescoperă mari scriitori”, “Romanul poliţist în literatura turcă” sau “Literatura contemporană turcă şi tradiţia criticii”. O analiză a fenomenului editorial, sub titlul “Nu spuneţi că vă puteţi debarasa de cărţi”, îi aduce în faţa publicului pe trei mari scriitori ai lumii noastre: Enki Bilal, Jean-Claude Carrière şi Umberto Eco. Incitante se anunţă întâlnirile numite “tête-à-tête”, pe primul loc aflându-se cele dintre Antonio Lobo Antunes şi Jean D’Ormesson, cât şi cea dintre Salman Rushdie şi Umberto Eco, programată pentru mâine.

Această a 30-a ediţie a Salonului de Carte de la Paris a fost boicotată de unele edituri mari, printre care şi numărul 1 în domeniu, Hachette. În schimb au fost prezente o serie de edituri mici, de pe tot cuprinsul Franţei, care tind să introducă principii noi în demersul editorial.
Multe şi-au ales nume poetice, literare sau baroce: “Zgomotul timpului”, “În întregime albastru”, “Pasaj Nord-Vest”, “Cea care delirează”, “Vizuina ursului”, “Arborele răzbunător”…, iar altele au plecat de la numele patronilor care le-au fondat: Claire Palhan, Elisabeth Brunet ş.a.

Reprezentaţii lor vorbesc cu plăcere despre “circulaţia gândului şi a imaginaţiei”, despre cataloage “pe termen lung”. Două treimi din micile edituri aparţin provinciei. Atuurile lor sunt autonomia editorială şi independenţa financiară, iar preocupările principale – descoperirea unor cărţi importante şi reeditarea autorilor neglijaţi. Publicând între şase şi 12 titluri pe an, micii editori lansează între 500 şi 3.000 de exemplare, iar vânzările depăşesc rareori 2.000 de exemplare. Editura “Les Equateurs”, fondată de Olivier Frébourg, a avut succes cu romanul lui Isabelle Spaak, “Asta nu se face” (10.000 de exemplare vândute), cât şi cu “Istoria Franţei” a lui Jules Michelet (peste 100.000 de exemplare).

De renume se bucură şi Editura Tristram cu “Tristram Shandy”, 13.000 de exemplare, şi cu 10.000 de exemplare ale noii traduceri a romanului “Huckleberry Finn”. În aceeaşi categorie intră şi Editura “La Dilettante”, lansată în 1984, care s-a ocupat cu meticulozitate de reeditarea unor volume importante, aducând şi numeroase noutăţi în cele 666 de titluri publicate. Ultimul roman editat aici, “L’Echapée belle”, a fost vândut în 350.000 de exemplare.

Astăzi, Salonul de la Paris a devenit o imensă piaţă de carte. Motiv pentru care este numit, cu seriozitate, “Cea mai mare librărie a Franţei”.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.