Comisia Europeană a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să readucă mai mulți oameni în câmpul muncii.
Cum să transformi 21 de miliarde in 315 miliarde pe baza „experienţei trecute”
Planul se bazează pe trei axe principale:
- instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde de euro sub formă de investiții suplimentare în următorii trei ani (2015-2017);
- crearea unei rezerve de proiecte credibilă, însoțită de un program de asistență, pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;
- o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele în materie de reglementare.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani și ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.
Fond european pentru investiții strategice, elementul din care ar trebui sa se dezvolte intregul proiect ambitios al Comisiei Europene are o valoare de 21 de miliarde de euro. De unde cele 315 miliarde? Ele vin din “estimări prudente, pe baza experienței trecute”, care arată că “efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15”, adica fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiții totale de 15 euro, investiții care altfel nu s-ar fi realizat.
Acesta este pariul lui Jean-Claude Juncker şi al Comisiei sale.
Probleme în mobilizarea câtorva miliarde de euro
Guvernele de stânga din UE au cerut o mobilizare mai importantă de fonduri din partea UE. Spre exemplu, Franţa a cerut 60-80 de miliarde de euro. Însă Comisia Europeană a găsit, cu greu, doar 21 de miliarde. Dintre aceastea, 5 miliarde vin de la Banca Europeană pentru Investiţii, iar restul de la bugetul european (3,3 miliarde de euro vin din proiectul Connecting Europe).
La cele 21 de miliarde, BEI mai poate aduce 60 de miliarde, împrumutându-se de pe pieţele financiare la o dobândă redusă, profitând de ratingul său AAA.
Nu sunt excluse şi contribuţiile statului. Ele nu sunt obligatorii şi nu s-a ţinut cont de ele. Comisia arată că, pentru ţările care vor contribui la acest Fond pentru Investiţii Strategice, sumele respective nu vor fi luate în calcul drept deficit.
Fără cote de ţară, fără implicarea politicienilor şi a birocraţilor de la Bruxelles
Pasul al doilea al proiectului lui Juncker ţine de proiectele pe care fiecare stat le va propune spre finanţare.
Statele membre transmit deja grupului operativ comun al Comisiei și al BEI instituit în septembrie 2014 liste de proiecte selecționate pe baza a trei criterii principale, pe care trebuioe sa le indeplineasca si proiectele venind din Romania.
- proiecte care prezintă o valoare adăugată a UE și care sprijină obiectivele UE;
- viabilitatea și valoarea economică – se acordă prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socioeconomică;
- proiectele care pot fi lansate cel târziu în următorii trei ani, adică în cazul cărora se poate așteaptă în mod rezonabil să se efectueze cheltuieli de capital în perioada 2015-17.
În plus, proiectele incluse pe liste ar trebui să aibă potențialul de a mobiliza alte surse de finanțare. De asemenea, acestea ar trebui să aibă o dimensiune și o scalabilitate rezonabile (făcând diferențieri în funcție de sector/subsector).
Surse de la Bruxelles au declarat pentru Le Monde că până acum au fost depuse 800 de proiecte din toate statele UE, cu excepţia Germaniei şi Olandei.
Prioritate vor avea proiectele care nu au găsit finanţare clasică.
Interesant este şi cum se vor alege proiectele „câştigătoare”, care se vor putea alimenta din cele 21 de miliarde ale UE, cu speranţa că vor reuşi să atragă 15 euro din mediul privat pentru fiecare euro investit din banii europeni. Surse europene spun, în primul rând, că nu vor exista cote pentru fiecare ţară, pentru că o asemenea politică nu atrage investitorii.
Care sunt cele mai bune proiecte o va decide o comisie din care vor face parte experţi independenţi, nu politicieni şi nici tehnocraţi de la Bruxelles.
La nivel teoretic, se poate spune ca planul Comisiei Juncker este impartial şi că statele cu un lobby mai puţin performant la Bruxelles îşi păstrează şansele de a-şi vedea selectate proiectele.
Noul Fond urmează să fie instituit până la jumătatea lui 2015
Oricât de bine ar suna proiectul Comisiei, nimic nu se va putea mişca fără Parlamentul European şi fără statele membre. Aceasta deoarece, este necesară modificarea legislaţiei europene. Doar asa vor putea fi mobilizaţi bani din bugetul european pentru a se garanta cu ei un fond de investiţii.
Prin urmare, Comisia Jucker a mers pe un teren minat până să prezinte actualul plan de investiţii (cu unele state care doreau o mobilizare mai mare de fonduri, statele nordice care doreau ca banii aceştia să nu „umfle” bugetul UE, iar Germania a cerut atenţie maximă pentru ca BEI să nu-şi piardă ratingul AAA). Apoi Juncker a făcut pariul ca banii investiţi se vor înmulţi de 15 ori. În cele din urmă, planul său depinde încă de acordul statelor membre.
Parlamentul European și Consiliul European din decembrie sunt invitate să aprobe Planul de investiții pentru Europa, care include un angajament de a accelera adoptarea măsurilor legislative relevante.
Statele membre vor finaliza în curând programarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a maximiza efectul de pârghie al acestor fonduri, iar Fondul European de Investiții va fi majorat datorită unei prime contribuții suplimentare din partea BEI. În paralel, Comisia și BEI vor lansa demersurile oficiale pentru instituirea noului Fond european pentru investiții strategice.
Se preconizează că grupul operativ comun al Comisiei și al BEI va furniza o primă listă a posibilelor proiecte de investiții în cursul lunii decembrie pentru a începe constituirea unei rezerve europene transparente de proiecte. Cu ajutorul BEI și al principalilor actori de la nivel național și regional se va consolida asistența tehnică, cu scopul de a crea o platformă de consiliere în materie de investiții. Aceasta va servi drept ghișeu unic pentru serviciile destinate promotorilor de proiecte, investitorilor și autorităților publice de management.
Toate măsurile relevante ar trebui adoptate astfel încât noul Fond european pentru investiții strategice să poată fi instituit până la jumătatea anului 2015. Până la jumătatea anului 2016, Comisia Europeană și șefii de stat și de guvern vor face un bilanț al progreselor înregistrate și, dacă va fi necesar, vor lua în calcul opțiuni suplimentare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.