Londra: o atitudine inumană față de angajații străini?

Guvernul Marii Britanii a cedat la presiunea deputaților și a publicat „Cartea Albă“, care prezintă strategia ieșirii țării din UE. A făcut acest lucru însă după votul din Parlament care oferă guvernului dreptul de a iniția formal „divorțul“ de UE.

Miercuri, după 17 ore de dezbateri, cu 498 de voturi „pentru“ și 114 abțineri, deputații au decis activarea procesului de ieșire din UE. O parte din deputații laburiști au numit acest moment „o sinucidere“, chiar dacă linia oficială a partidului a fost de a nu se opune Brexitului, pentru care au votat la referendum 52% din britanici. De cealaltă parte, ministrul de Externe, Boris Johnson, vorbește despre „un moment istoric“.

Viitorul cetățenilor UE din Marea Britanie

Din perspectiva României și a celorlalte state foste socialiste, astăzi membre UE, poate cel mai important capitol din Cartea Albă a Brexitului („Ieșirea Marii Britanii din UE și noul parteneriat cu UE“) este cel privitor la „drepturile cetățenilor UE din Marea Britanie și ale cetățenilor britanici din UE“. Unii dintre deputații puterii de la Londra au spus, în timpul dezbaterilor de miercuri, că este „inuman“ ca guvernul să nu garanteze cetățenilor străini din Marea Britanie aceleași drepturi și după Brexit. Premierul May susține însă că nu va face asta decât după ce se asigură de reciprocitate din partea statelor UE.

În acest moment, arată documentul, în Marea Britanie sunt 2,8 milioane de cetățeni provenind din celelalte state UE, dintre care circa un milion de polonezi. Cetățenii români sunt pe poziția a doua, cu peste 200.000 de rezidenți. „Recunoaștem contribuția cetățenilor UE în economia și comunitățile noastre“, arată documentul guvernului de la Londra, care este extrem de sărac în detalii privind soarta acestora. „Ne vom implica în discuții cu statele membre UE, cu companiile și alte organizații, pentru a fi siguri că înțelegem problemele care privesc statutul cetățenilor UE din Marea Britanie.“ În rest, Cartea Albă acuză Bruxellesul că a împiedicat asemenea discuții înainte de declanșarea procesului de ieșire din UE. „Marea Britanie este gata să ofere certitudine acestor cetățeni și să ajungă la un acord reciproc cu partenerii europeni cât mai repede“, se arată în Cartea Albă.

Cât privește drepturile angajaților din Marea Britanie, Cartea Albă a Brexitului arată că vor fi păstrate o serie din actualele reglementări UE, urmând chiar ca ele să fie extinse. Spre exemplu, este notat că în Marea Britanie concediul plătit este de 5,6 săptămâni, față de cele 4 săptămâni prevăzute de legile UE. Însă în acest capitol destinat drepturilor angajaților, documentul nu face vreo referire expresă la cetățenii din alte state care lucrează în Marea Britanie.

Paradoxul cetățenilor din Est

În mod paradoxal, Brexitul poate fi mai puțin dur pentru cetățenii noilor state membre UE, susțin o serie de analiști. Aceste state au semnat tratate bilaterale cu Marea Britanie după căderea comunismului (Tratate Bilaterale de Investiții), ceea ce înseamnă că cetățenii din România sau Polonia vor fi protejați de acorduri care sunt separate de statutul de membre UE și că acești cetățeni ar putea avea mai multe drepturi decât francezii sau germanii, spre exemplu. Tratatele amintite oferă drepturi identice cu cele ale britanicilor pentru „investitorii“ din statele semnatare.

Londra va promova interesele NATO

Pentru economia britanică, cel mai important aspect ține de liberul schimb cu Europa, de care Marea Britanie se bucură în calitate de membru UE. Cartea Albă arată că premierul Theresa May își dorește imposibilul: să iasă din piața unică europeană, dar să asigure „cel mai liber și mai lipsit de fricțiuni schimb de bunuri și servicii cu UE“, iar negocierile vor începe nu de la zero, ci cu menținerea unor prevederi actuale. Or, Comisia Europeană a arătat că acest lucru este imposibil. Miza este centrul financiar din Londra, pe care Germania și Franța doresc să-l vadă mutându-se pe teritoriul lor, cu beneficii uriașe pentru PIB.

În ce privește securitatea, Marea Britanie dorește să se asigure și după părăsirea UE că „rolul Uniunii în apărare și securitate este complementar și respectă rolul central al NATO“. Este una din liniile directoare ale Londrei, care s-a opus constant inițiativelor de creare a unei armate europene care să dubleze rolul NATO și al SUA în Europa. Însă odată cu părăsirea UE, susținerea pentru NATO riscă să pălească, mai cu seamă având în vedere poziția critică la adresa Alianței adoptată de noul președinte al SUA. Cartea Albă mai face și o vagă referire la situația frontierei deschise dintre Irlanda (stat UE) și Irlanda de Nord (care va părăsi UE), o frontieră ce nu va mai putea avea același statut, fapt ce riscă să împiedice procesul de pace din regiune.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.