Nemulţumirile societăţii de azi nu prea se regăsesc în calitatea listelor electorale. Alegerile, după cum se prezintă startul, ar trebui, la o adică, să nu mai aibă loc în asemenea situaţie. Avem un sistem electoral şi politic vinovat de starea vieţii politice şi administrative a ţării. România a ajuns să funcţioneze împotriva normelor de drept şi a celor constituţionale. Sistemul public, de la agentul de pe stradă la ministru, are aceeaşi orientare spre un egocentrism pe care numai legislaţia îl face posibil.
Legislaţia noastră a ajuns un instrument util tuturor deciziilor posibile şi imposibile. Dacă un judecător sau un funcţionar este corect, şi mai există asemenea oameni în România, lucrurile decurg normal. Însă acolo unde conduita este inexistentă, şi vedem atâtea cazuri, asistăm la absurdul ajuns literă de lege. Este imposibil de înţeles cum un asemenea sistem a fost acceptat în Uniunea Europeană, în pachetul de aderare, fără o evaluare de profunzime. Arbitrariul totalitarist a fost mutat în cea ce regretabil numim deocamdată democraţie în România. Teoreticienii dreptului, sociologii, confiscaţi de un carierism devorator în cadrele sistemului, în cel mai fericit caz, nu s-au prezentat decât cu generalităţi, ceea ce arată dezastrul profesional şi moral. Grupurile independente de critică şi reflecţie, care să pună sub lupă întreaga legislaţie şi administraţie nu există, aşa cum nu avem servicii de expertiză a hranei, bunurilor de larg consum etc. Un îndreptar al României nu poate veni exclusiv de la DNA sau intervenţiile lui Traian Băsescu, aşa cum se întâmplă. Jurnalismul de investigaţie este sufocat de tabloidele relativizând drama publică.
Avem o legislaţie antisocială, puternic susţinută de sferele de influenţă, situaţia internă fiind o dovadă indiscutabilă. Profesioniştii sistemului comunist, absolut toţi sunt depăşiţi prin uzură şi vârstă , iar clonele lor nu fac decât să accentueze corupţia. Neutralizarea puterii publice prin direcţionarea acesteia strict spre problematicile curente ar trebui să trimită direct după gratii orice atentator la democraţie şi dezvoltare. Relativismul pe care îl permite legislaţia actuală dând demagogilor naţionalişti perspective politice uriaşe spulberă orice alte soluţii de constituire a unei societăţi diferite de o istorie atroce. Dictaturi peste dictaturi, criminalitate politică anexată crimnalităţii politice au dus la un compozit social pe care, în absenţa eficienţei legislative, nici psihanaliza, nici terapeuţii nu l-ar mai putea regla. Refuzul democraţiei drept demagnetizare a valorizărilor din totalitarism reprezintă o realitate mai periculoasă decât corupţia, pe care o generează. România momentului, încă paralizată de nazism şi comunism, refuză eliberarea de trecutul său concntraţionar. Cultura, prin formulele sale administrative, revine la epoca Gheorghiu-Dej. Economia se menţine în cea ce a fost cândva specificul ţărilor din lumea a treia, ajutorul şi împrumutul extern, frăţesc. Singurul egal al României, Bulgaria, dovedeşte o flexibilitate care ne surclasează. Aroganţa faţă de vecini, speculând derapajele unora, precum Ungaria, ar trebui să permită construcţii politice şi punţi de comunicare oricând posibile, necesare. Mândria de a fi român este importantă în măsura în care şi mândria celuilalt, de orice altă etnie, nu este interpretată principial drept ameninţare. Schemele propagandei au confiscat patriotismul menţinându-l într-un emoţional provocator, lipsit de angajamentele şi realismul pe care le presupune viaţa curentă. Avem mari patrioţi fără a avea o viaţă civică promptă, ceea ce este de-a dreptul caraghios. Exemplul liderilor, probele în sine, reprezintă un itinerar al adevărului pe care îl ilustrează deseori demagogic, politicianist.
Societatea românească de azi are mai multe subterane decât adevăruri vii, şi o lipsă a promptitudinii perturbantă. Schimbarea situaţiei interne nu se poate întâmpla fără participarea generală. Loteria alegerilor menţine aceeaşi paranoie a puterii toxice, căreia cumva trebuie să i se pună capăt definitiv. Politica internă şi externă a României trebuie să fie pe agenda întregii societăţi. România nu mai poate avea aleşi împotriva intereselor cetăţeneşti.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.