Loteria Română – regina păcănelelor

Loteria Română produce anual o gaură la bugetul statului prin impozitarea neconformă a echipamentelor pentru care deține monopol. Deși în fapt VLT-ul (video lottery terminal) este unul și același aparat cu slot machine, Oficiul Jocurilor de Noroc a permis această discrepanță chiar prin actul normativ care trebuie să legalizeze și să fiscalizeze jocurile de noroc. Surse guvernamentale au declarat pentru Cotidianul că, de fapt, Loteria este instituția care ajută bugetul la nevoie în funcție de programele politice și, de aceea, ar fi privilegiată. Afacerea se pare că a fost pusă la cale de Cristinela Odeta Nestor, fost șef al Oficiului Jocurilor de Noroc și fost consilier al directorului general și al directorului economic al Loteriei Române, pusă la cale cu complicitatea premierului Victor Ponta, a miniștrilor Gabriel Oprea și Darius Vâlcov. Produsă în urmă cu câțiva ani, „eroarea“ nu are șanse nici astăzi să fie îndreptată.

Singura companie de stat din piața jocurilor de noroc, CN Loteria Română, își asigură, prin reglemetări legale, un nejustificat avantaj în piața jocurilor de noroc. Cum? Printr-o netă discriminare la taxare a aparatului VLT (Video Lottery Terminal) față de cel tip slot machine și coroborată cu exploatarea exclusivă a VLT de către Loteria Română. Cele două aparate sunt, de fapt, identice ca impact asupra jucătorului! Singura diferență e doar aceea că, pentru VLT, softul este găzduit într-un server central, nu în fiecare aparat, așa cum legea îi obligă pe cei care dețin slot machines.

Ce spune legea

În legea specială a jocurilor de noroc, VLT este inclus în categoria jocurilor slot machines, deci considerat un slot. Conform articolului 10, alin. 1, litera e din OUG 77/2009, „jocurile de tip slot machines sunt jocuri tradiționale – de trei tipuri, respectiv: slot machine, dacă evenimentele sunt organizate în prezența fizică a participanților prin intermediul mașinilor, utilajelor și instalațiilor specifice, care vor fi operate în locații specializate în care se poate desfășura activitatea de jocuri de noroc, iar câștigul este nelimitat și depinde de hazard; aparatele electronice atribuitoare de câștiguri cu risc limitat, dacă evenimentele sunt organizate în prezența fizică a participanților prin intermediul mașinilor, utilajelor și instalațiilor specifice, care nu vor fi operate în locațiile specializate în care se poate desfășura activitatea de jocuri de noroc, iar câștigul este limitat și depinde de hazard; jocurile de videoloterie, care se desfășoară în prezența fizică a jucătorilor, în care mijlocul de joc trebuie conectat la un server central, pe care rulează programul de joc și care validează câștigul și fără de care jocul nu se poate desfășura. Sunt jocuri de tip loto, prin care se obțin aleatoriu câștiguri, rezultatul participării la joc fiind relevant jucătorului prin intermediul terminalului videoloterie, dexteritatea sau abilitatea jucătorului neavând nicio influență/relevanță în obținerea câștigului“.

Taxarea preferențială

Cu toate acestea, taxarea slot vs VLT este diferită, în favoarea VLT și deci a Loteriei, având în vedere că doar această entitate poate deține VLT. Aceeași OUG 77/2009 arată că taxa achitată pentru slot machines este de 2.600 euro/aparat/an. În cazul videoloteriei este de 3%, aplicată asupra venitului din jocurile de noroc ale operatorului licențiat. Taxa se virează în totalitate la bugetul de stat, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare, pentru luna anterioară. Taxa colectată se alocă anual prin Legea bugetului de stat Ministerului Tineretului și Sportului, pentru încurajarea mișcării sportive la nivel național, precum și pentru finanțarea cluburilor sportive, centre pentru copii și juniori. Așadar, pentru VLT, ca unic operator licențiat, CN Loteria Română virează către bugetul de stat 3% din ce încasează din jocurile VLT organizate, adică aproximativ 6.000 de aparate deținute la nivel național în acest moment. Conform raportului anual al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, au fost încasate 3,6 milioane euro din VLT. La un calcul simplu, rezultă că VLT este taxat de stat cu o sumă între 600 şi 700 euro/aparat/an, deci de patru ori mai puțin, deși exploatează același tip de aparat.

„Indulgenţa” nejustificată a Loteriei Române faţă de taxele datorate statului pentru păcănele

Gaură la buget

Conform cifrelor raportate de ONJN la nivelul anului 2015, colectarea din taxa de autorizare aplicată aparatelor de tip slot machines a fost de 686.313.960 lei, adică aproximativ 152.514.213 euro. În schimb, din taxa aplicată pentru VLT a fost de doar 3.617.002 euro. Dacă s-ar fi aplicat același nivel de taxare între VLT și slot machines, conform calculelor bazate pe informația că în piață sunt operate aproximativ 6.000 de aparate de tip VLT, colectarea la buget atribuită acestora ar fi fost de 15.600.000 euro anual, deci de cinci ori mai mult decât primește statul în prezent de la Loteria Română pentru operarea de VLT.

Tehnic VLT = slot

Atât VLT-urile, cât și sloturile au același număr de butoane (13) și cu aceleași funcții. Turnul de semnalizare este identic. Se regăsește deasupra aparatului și semnalizează diverse momente ale jocului. Și pentru VLT și pentru slot, butoanele sunt așezate în același fel. Mizele și câștigurile sunt afișate în credite. Singura metodă de creditare este prin acceptorul de bancnote de la fiecare aparat. În cadrul fiecărui joc există un joc secundar, jocul Roșu/Negru. Din punctul de vedere al selectării jocului și introducerii de credite, nu există nicio diferență între cele două. Și pentru VLT și pentru slot, impactul vizual este același. Mecanismul de desfășurare a jocurilor este același pentru ambele: jocul se desfășoară pe maximum 9 linii, iar denominările sunt identice; nu se poate acționa decât un singur buton odată; jocurile de pe sloturi sunt disponibile și pe modelul VLT. Atât pentru slot, cât și pentru VLT, miza este de la 1 la 1.000; jocurile se desfășoară pe același număr de linii între 1 și 40. Dublajul Roșu/Negru funcționează după același mecanism, cu aceleași praguri. Astfel, efectul asupra practicantului este același, dar, cu toate acestea, pentru Loterie se creează un statut comercial preferențial și neconcurențial față de operatorul privat.

Proiect legislativ respins

În vechea legislatură, deputatul PNL Maria Grecea a depus un proiect legislativ prin care se propunea taxarea legală a sloturilor și a VLT. Proiectul prevedea ca aparatele de tip slot machine și videoloterie să fie taxate cu 2.600 euro/aparat/an. Dar proiectul a fost respins de Parlament. Cea care a oferit această facilitate Loteriei Române nu este nimeni alta decât fosta directoare generală și economică a Loteriei Române Cristinela Odeta Nestor. Aceasta este artizana modificării Ordonanței 77/2009 prin OUG 92/2014, care a fost semnată de premierul Victor Ponta și miniștrii Gabriel Oprea și Darius Vâlcov. Aceștia, nepricepuți sau poate cointeresați în atragerea unor sume prin alte forme, au înghițit pe nemestecate ordonanța. Ulterior, deși s-a încercat îndreptarea erorii, înțelegerile politice au făcut ca acest lucru să treacă în derizoriu, proiectul fiind respins.

Artizanul legii

Cristinela Odeta Nestor este o fostă angajată a firmei care organiza Bingo Metropolis la Antena 1. Ea a fost numită în 2013 șef la Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc. Potrivit biografiei profesionale Cristinelei Odeta Nestor, în perioada 2011-2012 a lucrat ca director financiar pentru firma Monte Calm Imob, „companie ce desfășura activitate în domeniul jocurilor de noroc (Bingo Metropolis și Cazino Metropolis). A avut o poziție de conducere/management în cadrul Loteriei Naționale Române (director economic) și vreme de 9 ani a ocupat funcții de conducere ca director financiar în cadrul unor companii precum ar fi C&D Partner, Olympic Casino Bucharest, Regent World și Monte Calm“. Dându-și probabil seama că a umflat prea mult lucrurile, Cristinela Odeta Nes­tor nuanțează mai jos în biografie: „Iulie 2012 – aprilie 2013, consilier director general & director economic angajator: Compania Națională Loteria Română“. După cum rezultă din Registrul Comerțului, Monte Calm Imob îl avea ca unic acționar pe Radu Chifa. Acesta, împreună cu Petru Rus, deținea firma SC Phoenix Games SRL, cea care a avut licența pentru Super Bingo Metropolis, joc ce era transmis în fiecare duminică la Antena 1. Emisiunea televizată a fost blocată, în trecut, de inspectorii Fiscului pentru datorii restante la stat. Afacerea cu cartonașe Bingo a intrat în incapacitate de plată, declarându-și insolvența.

Sebastian Ghiță și pariurile

Un imens scandal a fost declanșat de Odeta Nestor odată cu suspendarea activității site-ului bet365.com. Societatea a dat în judecată ONJN. Conform unor surse, problema a fost că societățile care până atunci funcționau fără a fi fiscalizate au primit o amnistie fiscală și penală cu condiția achitării unei taxe de penalitate. Conform unor surse din cadrul ONJN, bet365.com a plătit această taxă și mai avea o marjă de 10 zile până la licențiere. În acest interval de timp a luat avânt societatea care deține site-ul winmasters.com, WM Interactive LDT din Malta. Reporterii RISE Project susțin că în spatele acesteia se află familia Ghiță, mai precis, Alexandru și Sebastian Ghiță. Tot în aceeași perioadă, aproximativ 50.000 de jucători au plecat de la bet365.com către platforma winmasters.com, speriați cu plângerile penale pe care le-ar putea face ONJN împotriva lor. Brusc, societatea lui Ghiță ar fi început să prindă aripi. În acest răstimp, bet365.com, care stăpânise până atunci 60% din piață, acum înregistra pierderi. „Timp de aproape un an, Winmasters a funcționat însă în afara legii. Site-ul de pariuri al familiei Ghiță și-a făcut intrarea pe piață încă din 2014, făcând apel la o reclamă agresivă care anunța cu fast că Winmasters este prima casă de pariuri care funcționează sută la sută legal în România. Până pe 24 iunie 2015, când s-au emis primele trei autorizații de operare și exploatare a pariurilor online, ONJN a anunțat constant pe site-ul său că nu există nicio companie care să opereze legal în țara noastră. Winmasters a indus astfel în eroare jucătorii din luna august 2014 până în iunie 2015, susținând că funcționează legal, fără ca Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc să ia vreo măsură. Anunțul privind intrarea pe piață a companiei a fost difuzat atât de site-urile de specialitate, cât și de televiziunea cu acoperire națională România TV, post controlat de familia Ghiță. Deși orice tip de promovare a jocurilor de noroc care nu sunt autorizate în România constituie contravenție și se pedepsește cu amendă între 50.000 și 100.000 lei, totuși televiziunea familiei Ghiță și-a promovat nestingherită site-ul de pariuri până la intrarea lui în legalitate“, mai arată jurnaliștii de la RISE Project. Vasilis Kounnos, directorul WM Interactive LDT, a comunicat că Winmasters este primul operator de pariuri online care a plătit taxe statului român, în valoare de peste 500 mii euro. Kounnos este unul din cei trei directori ai WM Interactive LDT, alături de Alexandru Ghiță și de Joseph Borg, fost șef de reglementare al arbitrului pieței de noroc din Malta până în 2013. ONJN are toate șansele să fie obligat de instanță la plata unor despăgubiri destul de mari din buzunarele românilor către bet365.com, jucători sau nejucători la păcănele.

Pe lista celor care la vremea respectivă i-au ridicat Odetei mingea la fileu, „reclamând Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc ilegalitățile comise de bet365.com, figurează Asociația Organizatorilor de Cazinouri din România și Rombet, asociații ale căror președinți sunt Sorin Constantinescu, respectiv Dan Alexandru Ghiță. Întâmplător, primul a fost consultant la Loteria Română până în ianuarie 2013, iar al doilea președinte al Loteriei, până în martie 2013. Constantinescu a avut calitatea de consilier al președintelui Dan Alexandru Ghiță, nicio legătură cu Alexandru, fratele lui Sebastian Ghiță. Însă cei doi au ceva în comun cu fostul șef al ONJN. Cristinela Odeta Nestor a lucrat ca director în cadrul Loteriei în aceeași perioadă, părăsind corabia în aprilie 2013. De altfel, gura lumii vorbește că Odeta a fost adusă în Loterie de Constantinescu. Sigur, asta nu reclamă nimic, dar devine cel puțin ciudat faptul că bet365.com este anihilat de o instituție a statului condusă de Odeta Nestor, cu sprijinul foștilor ei colegi Constantinescu și Ghiță“, scriau jurnaliștii de la Național.

Loteria Română, principala sursă de venit a Guvernului

Peste 21 milioane euro gaură la buget

De la începutul anului, inspectorii ANAF au verificat 127 de contribuabili cu obiect principal de activitate „Activități de jocuri de noroc și pariuri“, cod CAEN 9200 – 2008, selectați în funcție de nivelul riscului fiscal. De asemenea, au fost identificate prejudicii totale cauzate bugetului de stat în valoare totală de 35.905.427 lei și au fost întocmite și înaintate organelor de urmărire penală patru acte de sesizare. Inspectorii au constatat contravenții pentru sancționarea cărora au dispus 37 de amenzi în valoare totală de 198.100 lei și confiscări în cuantum de 37.732 lei. Ca urmare a verificărilor efectuate, s-au stabilit și sume suplimentare datorate bugetului de stat, în valoare totală de 59.806.489 lei.

Respectarea de către fiecare operator de jocuri de noroc a principiilor enunțate mai jos reprezintă angajamentul voluntar al companiilor de profil în probarea unei reale responsabilități sociale care prevede prevenția și tratarea manifestărilor adictive în practicarea de jocuri de noroc.

– Promovează-ţi afacerea ca mijloc de distracţie, nu ca pe o modalitate de a câştiga bani.
– Alocă resursă umană care să aibă drept principală sarcină derularea de acţiuni de responsabilitate socială şi protecţie a clientului. Asigură şi un buget pentru asta!
– Instruieşte-ţi permanent angajaţii referitor la cele mai recente practici în legătură cu jocul responsabil.
– Oferă cu limite băuturi sau servicii care ar putea încuraja jocul excesiv.
– Informează-ţi permanent și cu onestitate clienţii despre pericolele problemelor de joc şi cum se tratează acestea.
– Asigură-te că identifici la timp jucătorii cu probleme.
– Acţionează imediat când ai identificat un jucător cu probleme.
– Cooperează cu familia în cazul jucătorilor cu probleme.
– Asigură-te că în sala de joc accesul minorilor este strict interzis!
– Caută permanent parteneriatul cu autorităţile şi participarea benevolă la acţiunile care vizează responsabilitatea socială.

Dependența de jocurile de noroc

Jocurile de noroc sunt definite ca fiind jocurile în care câștigul depinde (aproape exclusiv) de întâmplare. Acestea reprezintă un pariu cu o miză anume, pe sine sau pe alţii, oricât de insignifiant, al cărui rezultat final este nesigur şi depinde de șansă. Vorbim deci despre o sferă largă de activităţi, de la loterie și pariuri sportive până la jocuri mecanice şi de cazinou.

Tipuri de comportament de joc de noroc

Unul dintre ele este cel social – o activitate întreprinsă împreună cu prietenii sau colegii, care are o durată limitată, iar pierderile sunt prevăzute anterior şi rezonabile. Apoi, cel problematic – devine marcat de preocupări legate de joc, de diminuarea interesului pentru alte activităţi şi de trecerea cu vederea a consecinţelor negative. Și, nu în ultimul rând, patologic – cuprinde gânduri distorsionate: superstiții, încredere exagerată în propriul control, credinţa că banii sunt fie sursa, fie soluţia tuturor problemelor. După mulţi ani în care comportamentul de joc de noroc patologic a fost privit drept o compulsie – comportament ce are la bază nevoia persoanei de a-şi potoli anxietatea –, în ultima ediţie a Manualului de Diagnostic şi Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, DSM – V, acesta a fost introdus în capitolul de dependenţe. Până acum, dependenţa era văzută în relaţie directă cu o substanţă, dar, în prezent, aceasta este privită mai degrabă drept o căutare a unei experiențe recompensatoare, în ciuda consecinţelor negative. Această încadrare vine în urma descoperirilor recente făcute în domeniul neuroştiinţelor, care au reliefat asemănările marcante între dependenţa de jocuri de noroc şi cea de substanţe. Cercetările arată că ambele prezintă predispoziţii genetice similare în ceea ce priveşte impulsivitatea şi căutarea recompensei. Aşa cum dependenţii de droguri au nevoie de doze mai mari din cauza toleranţei crescute la substanţă, la fel, și dependenţii de jocuri de noroc caută riscuri din ce în ce mai mari. Şi unii, şi ceilalţi au simptome de sevraj în lipsa substanţei sau a jocului.

Care sunt simptomele dependenţei de jocuri?

– Nevoia de a paria sume din ce în ce mai mari pentru a atinge starea dorită.
– Iritarea şi agitaţia prezente la fiecare încercare de a întrerupe comportamentul de joc.
– Eforturi lipsite de succes de a controla, reduce sau opri comportamentul de joc.
– Preocupări legate de jocuri: retrăirea experienţelor anterioare de joc, planuri legate de joc, găsirea unor modalități de a face rost de bani în acest scop.
– Comportamentul de joc apare în momente de stres, tensiune, de trăire a unor emoţii negative (griji, tristeţe, vinovăţie, neputinţă).
– Încercarea de recuperare a pierderilor (întoarcerea la joc după o pierdere pentru a recupera suma).
– Punerea în pericol a relaţiilor apropiate, a jobului sau a unor oportunităţi de studii şi/sau carieră din cauza jocurilor.
– Apelul la cei din jur pentru sprijin financiar, în repararea situaţiilor cauzate de jocuri.

Alte semne includ:
– Evitarea muncii sau a altor angajamente în favoarea jocului.
– Ascunderea comportamentului de joc în faţa apropiaţilor.
– Neglijarea plății facturilor şi folosirea banilor la jocuri.
– Vânzarea obiectelor personale, ale celor din jur sau chiar furtul.

Psiholog Laura Constantinescu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.