Lovitură pentru „frăția” CSM

Alegerile pentru componenţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost suspendate de instanţă.

Curtea de Apel București a admis vineri o cerere a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) de suspendare a hotărârii CSM privind alegerea a numai șase membri pentru viitorul Consiliu, în loc de 14, câte intră în componenţa forului, anunță Uniunea într-un comunicat de presă.

Curtea a decis, de asemenea, sesizarea Curții Constituționale cu privire la două articole din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a decide neconstituționalitatea acestora în măsura în care respectivele texte de lege se interpretează în sensul că mandatul membrilor CSM este de 6 ani calculat individual, și nu ca mandat al Consiliului, mai menționează sursa citată.

UNJR reamintește că prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338/29.03.2016, suspendată în acest moment prin hotărârea Curții de Apel București, s-a dispus declanșarea procedurii de alegere pentru numai 6 membri ai CSM, „fiind omise posturile a 8 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

“Este esențial ca instanța de contencios constituțional să stabilească cât mai repede dacă interpretarea legii în varianta însușită de CSM este contrară legii supreme. Curtea Constituțională este singura autoritate în măsură în acest moment să deblocheze situația alegerilor de la CSM”, a spus Dana Gârbovan, președinte UNJR, citată în comunicat.

Aceasta a catalogat ca „un gest absolut incalificabil și iresponsabil” acțiunea CSM de a solicita Senatului, tocmai în anul alegerilor, modificarea datei la care expiră mandatele a opt membri CSM.

Cum s-a ajuns aici

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a acţionat în instanţă Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu organizarea alegerilor pentru componenţa consiliului, după ce noua modalitate aprobată de CSM, în urma unei hotărâri a Senatului, prevede ca mandatul fiecărui membru să fie valabil şase ani, independent de mandatele celorlalţi membri.

„Hotărârea a cărei revocare o solicităm prevede data alegerilor doar pentru o parte din locurile elective prin votul magistraţilor, deşi mandatele membrilor Consiliului nu pot depăşi mandatul consiliului in care membrii au fost aleşi. Este evident, din cuprinsul dispoziţiilor legale şi constituţionale, că toate mandatele membrilor aleşi încetează la momentul finalizării mandatului consiliului însuşi, ele neputând curge în mod individual şi independent de mandatul consiliului”, arată UNJR în plângerea înaintată instanţei.

UNJR a contestat practic faptul că magistraţii veniţi după învestirea iniţială a CSM, pe locuri eliberate de alții, au fost validaţi tot pentru mandate de şase ani, nu pentru restul de mandat al membrului pe care l-au înlocuit, astfel că urmau alegeri doar pentru o parte din Consiliu.

La cererea CSM, Senatul a decis în martie ca 8 membri ai CSM, investiți în funcții ulterior alcătuirii Consiliului din 2011 și care au ocupat locuri rămase vacante din diverse motive, să aibă un mandat întreg. Hotărârea îi vizează pe Alina Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona-Lisa Neagoe, Adrian Bordea, Luminita Palade și Daniela Ciochina. Practic, mandatele acestora au fost prelungite până la împlinirea termenului de 6 ani, atât cât este durata mandatului unui membru CSM.

Potrivit legii fundamentale, durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de şase ani. Uniunea Judecătorilor susţine că „CSM este un organ colectiv şi nu individual, de unde reiese că durata mandatului se referă la Consiliu ca întreg, şi nu la mandatul fiecărui membru luat individual”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioana Radu 8516 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.