Răbdarea strategică a Statelor Unite față de Coreea de Nord a luat sfârșit, a spus vicepreședintele american Mike Pence după testul balistic eșuat, ordonat duminică dimineață de regimul de la Phenian. Președintele Donald Trump s-a lansat și el într-o serie de avertismente pe Twitter, în care sugerează că SUA pot decide o intervenție militară asupra Coreei de Nord.
Aceste declarații vin după primul atac militar american împotriva regimului din Siria, trimiterea portavionului USS Carl Vinson spre Peninsula Coreeană, mobilizarea în Somalia a celui mai mare contingent american, începând din anii 1990, și folosirea în Afganistan a celei mai puternice bombe convenționale a armatei americane. Se pare că, paralizat de la începutul mandatului de anchetele FBI și ale Congresului privind influențarea de către Rusia a alegerilor prezidențiale, dar și de opoziția justiției și a birocraților din sistem, Donald Trump a ajuns la concluzia că acțiunile militare sunt cea mai rapidă cale de a oferi electoratului politica promisă în campanie.
Reacția Rusiei și a Chinei
Mutările făcute de Pentagon pe harta lumii nu au rămas fără răspuns. Rusia a protestat împotriva loviturilor americane asupra Siriei „suverane“, în timp ce China a făcut apel la diplomație în cazul Coreei de Nord. În plus, Associated Press notează că Moscova și Beijing au mobilizat mai multe nave pentru culegerea de informații, pe care le-au trimis pe urmele portavionului american. Cotidianul The Express citează surse care arată că, în Vladivostok sunt mobilizate sisteme de rachete S-400, iar la frontiera dintre China și Coreea de Nord sunt mobilizați mii de militari chinezi. La fel, riposta la adresa acțiunilor SUA pare să fie modalitatea prin care președinții Vladimir Putin și Xi Jinping pot să ofere poporului imaginea unor lideri puternici: Putin se apropie de alegerile prezidențiale din 2018 și acum se confruntă cu proteste anticoruptie și mișcări sociale datorate contracției economice, iar Xi caută realegerea la Congresul Partidului Comunist Chinez din această toamnă, pe fondul unei încetiniri a creșterii economice. În plus, în Coreea de Sud vor avea loc alegeri prezidențiale, iar criza nord-coreeană poate fi factorul-cheie al influențării scrutinului.
Riscul erorilor de calcul
Cele trei mari puteri se confruntă cu probleme economice și sociale, iar acum, heralzii au început să mobilizeze societățile lor nu numai în fața terorismului, inamicul din cetate, ci și în fața unui inamic extern clar identificat, fie el Kim Jong-un, Bashar al-Assad, fie Putin, Trump sau Xi. Într-un asemenea context, riscul unor greșeli de calcul este uriaș și comunicarea pe canale diplomatice este esențială.
În 1950, Kim Ir-sen a pariat pe lipsa de intervenție a SUA în Coreea, iar ce a rezultat a fost un război sângeros de trei ani. Va face la fel și nepotul său Kim Jong-un? Sau Trump va accepta retragerea portavionului trimis împotriva lui Kim, ceea ce ar echivala cu denaturarea strategiei sale de lider hotărât, la polul opus față de Barack Obama. Va accepta Xi o repliere în fața SUA în Asia de nord-est sau va accepta Putin o repliere similară în Orientul Mijlociu?
Sabotaj american în Coreea de Nord?
Pe de altă parte, un oficial care s-a deplasat duminică cu vicepreședintele Pence în Coreea de Sud le-a transmis jurnaliștilor că, având în vedere că testul balistic a fost un eșec, America „nu trebuie să mobilizeze resurse“ împotriva arsenalului balistic nord-coreean. La acest mesaj contradictoriu transmis de presa americană se adaugă o declarație a fostului ministru de Externe britanic Malcolm Rifkind: „Există o convingere fermă că Statele Unite au sabotat de mai multe ori, prin mijloace cibernetice, acest tip de teste balistice“. Fără îndoială că SUA au tehnologia necesară pentru a sabota unele dintre testele nord-coreene, însă ce se va întâmpla dacă Phenianul va recurge tot mai des la asemenea acțiuni, după cum a declarat marți, pentru BBC, viceministrul nord-coreean de Externe: „Vom efectua mai multe teste, anual, lunar, săptămânal“. În plus, odată ce SUA pot sabota aceste teste balistice, unii analiști americani se întreabă dacă Pentagonul nu ar putea chiar să lanseze o rachetă nord-coreeană printr-o operațiune sub drapel fals, creând un casus belli.
Casa Albă merge pe mâna generalilor
După avertismentele președintelui Trump privind o lovitură în Coreea de Nord și trimiterea în zonă a portavionului USS Carl Vinson, The Wall Street Journal a subliniat o declarație recentă a președintelui american prin care acesta sugera că a dat Pentagonului mai multă libertate de decizie în lupta împotriva terorismului decât a făcut-o președintele Barack Obama. Ultimele decizii ale generalilor americani dau mare greutate afirmației lui Trump: în doar o săptămână, Statele Unite au lansat acțiuni militare pe mai toate meridianele. Sunt acțiuni care i-au făcut pe unii analiști să se întrebe dacă generalii americani nu au preluat frâiele puterii de la Casa Albă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.