Vernisată în 15 ianuarie, în semn de omagiu pentru Ziua Culturii Naţionale şi pentru Mihai Eminescu, aşa cum sugerează şi o lucrare intitulată Pe lângă plopii fără soţ, expoziţia pictorului de peste Prut, Ghenadie Jalbă, prilejuieşte vizitatorului întâlnirea cu o creaţie proteică, în care istoria, dramele şi bucuriile omeneşti, naturile statice, peisajele şi portretele se dovedesc, aproape fără preferinţă pentru un gen sau altul, subiecte constante.
Expoziţia, organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova, Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova şi Ambasada Republicii Moldova în România, etalează, în spaţiile medievale ale Muzeului Cotroceni, 48 de picturi.
Refugiaţii
Paralel cu totalitatea genurilor descoperite, simeza dezvăluie un al doilea registru al preocupărilor artistului, format din ritmul constructiv şi din plaja largă a jocurilor cromatice. Două linii de interes major pentru pictor, puse uneori în sujba subiectului, alteori aservindu-şi-l, ca pretext compoziţional.
De altfel, artistul mărturiseşte uneori preponderenţa subiectului plastic asupra celui anecdotic, prin tilul lucrării. Un peisaj cu căruţă şi cai poartă numele Motiv nonimpresionist, o scenă de grădină cu masă şi scaune se numeşte Motiv în roz şi verde, un alt peisaj cu biserici în fundal devine Motiv în verde şi alb, iar o cascadă se metamorfozează în Motiv argintiu.
Compoziţie
În interiorul fiecărei „căutări” formale descoperim serii ale unor subiecte care par să îl pasioneze şi care introduc la rândul lor particularităţi expresive. Cel mai vizibil poate fi urmărit acest proces în seria de Fresce, cu figurile lor alungite după canonul bizantin la prima vedere, în culori stinse de timp sau în rafinate griuri pe care le regăsim, în gradaţii diferite şi în alte opere din expoziţie.
Unele lucrări sunt marcate de dramatism, generat fie de aluzii biblice, fie de aspecte sociale, dacă ne gândim numai la două lucrări, Refugiaţii şi Durere, cea de a doua o Plângere laică ale cărei personaje sunt o referire transparentă la cele trei Marii.
Compoziţie 2014
Ghenadie Jalbă se mişcă dezinvolt printre esteticile secolelor XX şi XXI. Portretele sale sunt cuminţi prezentări ale personajelor, realist realizate, cu vădită intenţie de analiză psihologică, în buna tradiţie de şcoală. Acelaşi lucru s-ar putea spune despre naturile statice, mai ales cele trei cu sticle, din expoziţie, în care preocuparea către o cézaniană punere în pagină a formelor degajă şi o subtilă nuanţă de umor.
În marginea acestei linii apar lurările din ciclul Scene stradale – Bătrân muzicant sau Personaj III, cu aerul lor expresionist.
Florăreasa
Artistul recurge însă, în cele mai multe compoziţii, la destructurarea şi recompunerea imaginii, după legi proprii. În aceste cazuri, culoarea joacă rolul principal, ivind personajele în armonii subtile, fie parcimonios gândite, ca în jocul de alb şi negru din Compoziţie, cu sugestii de scenă de mânăstire, fie în contrastante alăturări, amintind de fovism, ca în Compoziţia din 2014 din care transpare amintirea studiilor la şcoala rusă.
Esenţa stilului lui Ghenadie Jalbă pare să se afle în muzicalele variaţii pe o gamă cromatică, în piesele cu subiect recognoscibil, dar recompus după starea spirituală a artistului din acel moment. Relevante sunt Înger rănit, o inspirată simfonie de alb, şi deja amintitul Motiv argintiu.
Natură moartă cu sticle
Expoziţia de la Muzeul Cotroceni oferă câte ceva fiecărui vizitator. Iubitorii de istorie pot crea o poveste privind Solie. Cei atraşi de subiectele campestre vor zăbovi, desigur în faţa Fântânii cu cumpănă sau a unei compoziţii excelent realizate, Mocanii. Pe cei interesaţi de relaţiile dintre literatură şi artele vizuale îi aşteaptă Bufonul şi regele său sau Ana lui Manole. Florăreasa are accente ludice, Tăcere este o bănuită poveste tristă a unei femei, în Ceremonie două personaje au capetele înconjurate de o sugerată aură…
La prima privire, această capacitate a artistului de a „locui” temporar într-o zonă sau alta modalităţilor expresive este deconcertantă. Există însă o „marcă” a artistului sesizabilă după vizitarea expoziţiei. O descoperim în forţa gestuală a pensulaţiei, în ştiinţa de a construi în culoare, în capacitatea de a găsi ritmul fiecărui subiect abordat. Şi, nu în ultimul rând, în coexistenţa unei intelectuale căutări a rezolvării formale cu un senzualism intrinsec artistului, ce răzbate până şi în subiectele ce par a respinge senzualitatea. Aşa cum, inspirat, afirma un critic, “Stilul său se compune asemenea unui mozaic”.
Motiv argintiu
Pictorul Ghenadie Jalbă, format la şcolile de artă din Chişinău şi Moscova, este destul de puţin cunoscut bucureştenilor. În România a expus mai ales la Iaşi, la Moineşti, la Saloanele Moldovei de la Bacău. Este, de asemenea, cunoscut în afara Republicii Moldova şi a României, lucrările sale fiind prezentate în expoziţii din Germania şi Finlanda sau la Moscova. Din anul 1997 a devenit membru al Asociaţiei Internaţionale a Artistilor Plastici Profesionişti de pe lângă UNESCO.
Lucrări semnate de el se află la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Muzeul de Arte Plastice din Bacău, în colecţii particulare din Australia, SUA, Italia, Franţa, Germania, România, Rusia, Ucraina şi Republica Moldova.
În 2009, Ghenadie Jalbă a fost ales preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.