Luni, zi aproape decisivă pentru votul prin corespondenţă

Pe 24 august vom afla dacă votul prin corespondenţă intră sau nu în „moarte clinică”. O capcană pentru votanţii din străinătate. Nimic despre „dosarul diaspora”.

Reîncep discuţiile pe tema votului prin corespondenţă

Mihai Voicu (PNL), preşedintele Comisiei parlamentare de cod electoral, a anunţat marţi că „Biroul Comisiei se va întâlni luni, 24 august, cu reprezentanții grupurilor parlamentare pentru a discuta proiectul Legii votului prin corespondenţă”. Totodată, Voicu a mai menţionat că obiectivul PNL rămâne adoptarea în timp util, pentru a putea fi aplicată, a legii votului prin corespondenţă. Reamintim, în prezent în proceduri parlamentare se află un astfel de proiect înregistrat în primăvară de către PNL şi un proiect mai vechi promovat de Eugen Tomac. Când s-a lucrat în Comisia de Cod electoral legea alegerilor parlamentare, reprezentanţii coaliţiei aflate la guvernare (PSD, UNPR, ALDE) nu au fost de acord şi cu discutarea votului prin corespondenţă, venind cu argumentul că „mai este timp până în toamnă”.

O capcană pentru diaspora în Legea electorală

Nu ştim cum se vor solda discuţiile de luni 24 august. Un fapt este cert: actualii majoritari sunt reticenţi în ceea ce priveşte o lege a votului prin corespondenţă, deoarece niciodată (cu excepţia referendumului din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu) diaspora nu a fost favorabilă stângii, PSD-ului în primul rând. Este posibil să se înregistreze trageri de timp în ceea ce priveşte legea votului prin corespondenţă, sau dacă va intra în lucru, majoritarii din Comisie să îşi impună punctele de vedere. Dacă NU va fi adoptată în timp util o lege a votului prin corespondenţă, atunci alegerile în diaspora se vor desfăşura conform prevederilor Legii 208/2015 privind alegerile parlamentare. O lege care întinde o capcană abilă alegătorilor din diaspora.

Art.23 din lege, alin 1, prevede: Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare, dacă acestea funcţionează în locaţii diferite și institutele culturale din străinătate se organizează secţii de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

La aliniatul 2 se spune: În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) pot fi organizate,

cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte locaţii decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Aceste prevederi existau şi în legile anterioare. Şi acum urmează CAPCANA. La alin. 3 se arată: În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) se organizează una sau mai multe secţii de votare, pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, conform Registrului electoral, cel puţin 100 de alegători, fără ca numărul alegătorilor care vor fi arondaţi unei secţii să poată depăşi cifra de 2.000. Practic prin acest aliniat se aruncă praf în ochii românilor cu drept de vot de peste hotare. Nu aşezările mici, cu puţini români, 100 sau ceva peste 100, reprezintă marea problemă. Ci foarte puţinele secţii de vot din marile oraşe unde trăiesc mulţi români. De pomană se înfiinţează o secţie de votare într-o zonă cu 150 de români, dacă nu sunt suficiente secţii de votare de exemplu la Londra, Torino, Munchen, Paris, unde câteva mii, poate zeci de mii de români s-ar putea să nu poată vota aşa cum s-a întâmplat pe 16 noiembrie 2014.

Un anunţ ciudat al AEP

După adoptarea legii electorale, AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) a făcut un anunţat ciudat. „Tot ceea ce trebuie să facă alegătorii români din afara țării este să se înscrie în Registrul electoral, cu adresa din străinătate, printr-o cerere scrisă adresată AEP începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen și până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale”. De ce este ciudat acest anunţ? Din două motive. În primul rând pentru că va produce o mare confuzie în rândul diasporei în situaţia în care se va adopta votul prin corespondenţă, pentru că registrul electoral va fi unul special pentru aceşti alegători, iar procedurile vor fi altele. Suntem şi în faţa unei „ante-pronunţări” a AEP. Prin anunţul făcut, cei de la AEP sunt ca şi siguri că legea votului prin corespondenţă nu va fi adoptată. În plus, AEP nu spune nimic de cei aproape 550.000 de români (numărul este la nivelul anului 2012) cu paşaport CRDS şi care sunt de mult în evidenţa autorităţilor române.

Nimic despre „dosarul diaspora”

De aproape 8 luni de zile, DNA a preluat dosarul diaspora. De atunci nu s-a auzit nimic despre investigaţiile procurorilor. Nici măcar celebrele site-uri care dau ştiri controlate pe surse nu au primit undă verde să spună ceva. În urmă cu câteva zile, DNA a răspuns la o solicitarea a publicaţiei Gandul.info, precizând că dosarul se află „în evaluare”. Adică cercetarea este tot in rem şi nu vizează persoane. Totuşi cheia acestui dosar este una foarte simplă. Există o hotărâre a BEC din perioada dintre cele două tururi ale prezidenţialelor, urmată şi de un comunicat de presă clarificator, unde se spune clar că pentru turul II se pot suplimenta secţiile de votare din străinătate, neexistând vreun impediment de natură legală. Plecând de la cele două documente, procurorii ar putea depista foarte uşor oficialii din guvernul Ponta care s-au opus înfiinţării de noi secţii de votare. În plus, o simplă analiză a secţiilor de votare existente la ultimele scrutine ar putea scoate la suprafaţă oficialii care au decis renunţarea la unele secţii de votare din zone cu foarte mulţi români.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.