În ultimele zile a explodat un schimb de scrisori deschise între cei care îl sprijină și cei care îl contestă pe Călin Stegerean, actualul director al Muzeului Național de Artă al României. „Ideea că la Muzeul Național poate fi expusă doar opera artiștilor morți s-a întors ca un strigoi“, spun cei care îl susțin pe director.
După ce o primă evaluare a Ministerului Culturii, care a acordat o notă cu câteva sutimi mai mică decât cea care ar fi permis continuarea mandatului deținut de Stegerean, a fost contestată, procesul a fost reluat și rezultatul a fost același: „Săptămâna trecută, însă, o nouă comisie a Ministerului Culturii a evaluat activitatea MNAR în perioada iulie-decembrie 2016. Din comisie au făcut parte un militar, un teolog şi un critic de artă: dl Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii, dl Ştefan Anghel, directorul Muzeului Astra din Sibiu, şi dl Pavel Şuşară. Concluzia lor a fost că MNAR se află pe o direcţie care nu este conformă cu statutul său de muzeu naţional“, scrie directorul, în scrisoarea dată publicității zilele trecute.
Deranj la letargie
Imediat, Sorin Alexandrescu, Andrei Pleșu, Marius Porumb și Erwin Kessler au semnat un text în care arată că: „A deranjat un proces de construcție în curs la muzeul care se afla de cîțiva ani buni într-o letargie pernicioasă. A deranjat angajamentele Muzeului Național în relație cu Muzeul Luvru și Centrul Pompidou, ai căror reprezentanți au fost recent la București pentru perfectarea colaborărilor inițiate de directorul Călin Stegerean. A deranjat implicarea muzeului cu proiectele propuse de același director în cadrul sezonului România-Franța: o expoziție Brauner cum n-a mai fost încă în România, o alta despre arta franceză a secolului al XVIII-lea și o expoziție Matisse-Pallady, despre o prietenie legendară consemnată în istoria artei românești. Au deranjat pregătirile pentru două expoziții ale MNAR la Chișinău și Roma și pentru un simpozion internațional în toamna acestui an. A deranjat chiar Ministerul Culturii, care a fost nevoit să admită că a organizat nelegal prima evaluare a activității directorului Călin Stegerean“.
Național vs contemporan?!
Călin Stegerean, la rândul său, reclamă faptul că „poziţia exprimată de comisia de evaluare este neprincipială, neprofesionistă şi face un deserviciu major culturii din România. Grav mi se pare faptul că aceste aprecieri reprezintă în situaţia dată vocea Ministerului Culturii, mai ales că unul dintre membrii comisiei este secretar de stat al acestui minister. Ministerul Culturii apreciază, prin urmare, că arta contemporană nu are ce căuta la Muzeul Naţional de Artă al României. Că expoziţii precum cele care s-au deschis din septembrie 2016 pînă acum nu sunt compatibile cu statutul de muzeu naţional. Că acele aspecte dinamice pe care dumneavoastră le-aţi sesizat ca benefice pentru MNAR devin negative în aprecierea Ministerului Culturii. Deschiderea către societate, către arta contemporană, care o dobândit prin prestigiu un statut clasicizat, apreciate de Ministerul Culturii până în decembrie 2016, sunt acum indezirabile.“
Disensiuni pe litere
Schimbul de replici include o scrisoare semnată de angajați din Muzeul Național de Artă, care îl contrazic pe director: „Specialiștii MNAR nu se află într-o poziție antagonică cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, ci, dimpotrivă, într-o poziție perfect concordantă. În plus, precizăm că relația noastră cu domnul Stegerean, de-a lungul acestui an de mandat, a fost în general tensionată, marcată de numeroase disensiuni și dificultăți de comunicare cu domnia sa. De asemenea, în cadrul ședințelor Consiliului Științific și ale celui de Administrație, membrii acestora s-au opus constant intenției domnului Stegerean de a contrabalansa profilul MNAR către cel de expunere preponderent de artă contemporană, în defavoarea valorificării patrimoniului propriu și în contradicție cu obiectivele și activitățile stipulate în ROF, art. 4 (d, I) și art. 6 (d)“.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.