Am avut ieri oaspeți în redacția Cotidianul. Zece tineri născuți în Basarabia care au ales școala românească au discutat cu Simona Popescu, redactorul-șef, și Cornel Nistorescu, directorul publicației, despre perspectivele care îi interesează pe cei din noua generație în abordarea vieții de zi cu zi pe cele două maluri ale Prutului, despre clișee, dar și despre nevoia de a construi, resimțită și în România, și în Republica Moldova. La invitația de a „gândi responsabil în termeni noi“, adresată de Cornel Nistorescu, au răspuns invitații care veneau din domenii foarte diferite, de la științe politice, sociologie la relații internaționale sau informatică. Discuția a fost organizată la inițiativa Asociației de Jurnalism și Comunicare și a fost o nouă întâlnire din seria pe care ziarul nostru, orientat spre „probleme românești și europene“, și-a propus să le organizeze în mod regulat.
Letisia Cioric şi Anton Deleu
Întrebați ce reprezintă România pentru studiile și cariera lor, invitații au căutat, pe rând, elementele definitorii pentru experiența lor: „Aici este mai largă zona de dezvoltare atât din punct de vedere personal, cât și din punct de vedere profesional“, a remarcat Viorica Gori, studentă la Management. Elisabeta Braguta, studentă la Relaţii internaţionale, Universitatea Bucureşti, a completat răspunsul colegei sale, insistând asupra nevoii de a păstra tradițiile: „Mereu am vrut ceva mai mult decât aveam acasă. Am căutat ceva mai aproape de idealurile mele, de familie și de păstrare a tradițiilor“.
Doi dintre invitați sunt încă elevi de liceu. Roman Muntean, elev în clasa a X-a, a recunoscut faptul că un rol important în alegerea sa l-au avut lucrurile pe care bunicul său i le povestea despre perioada în care Moldova și România erau aceeași țară.
Pentru cei mai tineri dintre oaspeții Cotidianului, România este deja „acasă“. Elev în clasa a 12-a la Liceul teoretic „Jean Monnet“, Artiom Radu a povestit că, „atunci când am trecut Prutul, nu a fost tocmai așa cum scrie Grigore Vieru, că așa cum vor alții să se ducă în Cosmos, noi vrem să venim în România. Eu am simțit totul mult mai normal. Cred că avem nevoie de un discurs natural, mai puțin patetic.“
Elisabeta Braguta
Alături de aceștia, discuția a continuat cu Letisia Cioaric (Știinţe politice, Universitatea Bucureşti), Nicolae Ţîbrigan (absolvent Sociologie şi Asistenţă Socială la Universitatea din Bucureşti), Anton Deleu (cercetător clinic), Ion Ursu (absolvent de Economie şi Gestiunea Afacerilor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, master în Studii de Securitate şi Apărare, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir“, fost preşedinte Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti), Ion Macaria (informatician, Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău) și Alexandru Rotaru (Istorie, Universitatea din Bucureşti, student). „Mai greu mi-a fost să mă mut din Brăila, unde am absolvit Colegiul Economic, la București, decât atunci când am venit în România din Republica Moldova“, a remarcat, la un moment dat, Alexandru. „Cred că România privește Republica Moldova cam în același fel în care Chișinăul privește Transnistria“, a spus Ion Ursu. „Dacă sunt cu noi, e bine, dacă nu, nu e o prioritate a noastră.“
„Avem nevoie de oameni care să construiască de pe ambele maluri ale Prutului”
A fost interesant pentru noi să aflăm de la acești tineri elevi, studenți și tineri absolvenți care sunt motivele pentru care au ales România (și aici am remarcat rolul hotărâtor al bunicilor), preocuparea lor față de rata mare a șomajului din R. Moldova, la fel ca și față de procentajul mare de moldoveni care au ales migrația către o țară sau alta. Ne-au mai povestit despre problemele de integrare în societatea românească, despre identitate și cultură. Dar cel mai interesant a fost când i-am întrebat pe toți cum se simt în România. „Ca acasă!“, a fost răspunsul tuturor.
Andrei Rădulescu, Dan Nicu
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.