×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum un minut
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Luni, 27 februarie 2017, 22:18
EUR (€)
+0.0039 ↗
4.4654 RON
USD ($)
-0.0016 ↘
4.0203 RON
• • •
MAAT, un nou muzeu la Lisabona

S-ar putea spune că 2016 este anul Lisabonei.

Un nou muzeu particular de artă, arhitectură şi tehnologie se va deschide în această toamnă în capitala Portugaliei: MAAT (Muzeul de Artă, Arhitectură şi Tehnologie). El aparţineFundaţiei EDP– Energias de Portugal.

La Lisabona se va desfăşura, începând din 6 octombrie, a patra ediţie a Trienalei de Arhitectură, intitulată The Form of Form.

Conservatorii André Tavares şi Diogo Seixas Lopes (dispărut în mod tragic în luna februarie a acestui an) au selectat cele 14 evenimente selecţionate în urma unui apel internaţional, cu scopul de a completa programul Trienalei: expoziţii, ateliere şi conferinţe, venite din Germania, Marea Britanie, Franţa, Statele Unite şi Australia. Ele au fost propuse de grupuri, dar şi de instituţii cum ar fi Barbican Art Gallery din Londra, care va duce la Lisabona expoziţia retrospectivă The World of Charles and Ray Eames, ce va fi unul dintre evenimentele principale de la MAAT.

MAAT va fi unul dintre sediile Trienalei de Arhitectură, alături de South Garage al Centrului Cultural Belém şi de Gulbenkian Foundation.

Situat în cartierul istoric Belém, zona culturală a Lisabonei, pe malurile râului Tajo, MAAT este rezultatul unei reabilitări a vechii uzine termoelectrice a oraşului, căreia i se adaugă construirea unui centru de artă, conceput de agenţia engleză Amanda Levete Architects.

Vechea uzină electrică este un edificiu din prima jumătate a secolului al XX-lea, un exemplu de patrimoniu industrial şi a fost destinat, după ce şi-a încetat funcţia economică, să prezinte istoria electricităţii. Structura îmbrăcată în cărămizi este o dovadă a mai multor stiluri care s-au succedat în secolul trecut în arhitectura industrială portugheză.

MAAT va fi dedicat culturii contemporane, alăturând artele vizuale, arhitectura, tehnologia şi ştiinţa, societatea şi reprezentările ei, într-un spaţiu de 7.000 de metri pătraţi. Directorul viitorului muzeu, Pedro Gadanho, fost conservator de arhitectură la MoMA din New York, declara: “Noul MAAT va oferi un spaţiu unic pentru a explora intersecţiile artei contemporane, arhitecturii şi tehnlogiei, printr-un program de expoziţii destinat publicului larg. Muzeul va prezenta în fiecare an o expoziţie principală în care artişti şi arhitecţi internaţionali se vor întâlni pe teme fundamentale ale prezentului, începând cu expoziţia Utopie-Distopie. Va fi un spaţiu de reflecţie fluidă, fără bariere, asupra viziunilor utopice ale arhitecturii şi artei din anii 60-70 până astăzi, pe de o parte, şi o gândire critică asupra distopiei contemporane, pe de altă parte. Spicuim nume importante, cum ar fi Cao Fei, Didier Faustino, Wai Thin Tank, Archigram, Superstudio, Constant e Aldo Rossi…”.

Luna aceasta vor fi deschise anticipat, şantierul fiind încă neterminat, patru expoziţii organizate de o echipă de numai 20 de persoane. Expunerea va propune o lectură a vastei colecţii de artă contemporană portugheză a Fundaţiei EDP, curatoriată de Gadanho şi Luisa Especial. Va fi semnată o colaborare cu Whitechapel Gallery, cu proiectul Artists’ Film International, îngrijit de Inês Grosso, şi se va vernisa o expoziţie personală de fotografie a portughezului Edgar Martins, curatoriată de Sérgio Mah. În sfârşit, itinerarul Lightopia, promovat de Vitra Design Museum, analizează impactul revolutionar al luminii electrice asupra designului, artei, arhitecturii şi a multor alte discipline. O cercetare pertinentă cu atât mai mult cu cât aceste expoziţii vor fi găzduite de vechea Centrală termoelectrtică.

Aria muzeală proiectată de Amanda Levete, adiacentă Centralei Tejo, prevede un edificiu al cărui punct forte îl constituie acoperişul care se integrează mediului înconjurător, ca o fâşie de peisaj, şi care poate fi parcurs. El constituie un punct de legătură între cursul fluviului şi centrul istoric, atenuând cezura bruscă generată de calea ferată.

Complexul arhitectonic dialoghează cu prezenţa fluviului prin complexa şi vibranta faţadă în calçada – ceramica folosită în mod tradiţional pentru pavimentele portugheze –, care creează un joc de lumini şi umbre reflectate de apă, captând şi exaltând cromatica peisajului.

Scările exterioare coboară până în apă, creând un larg spaţiu public.

Amanda Levete aprecia, într-un interviu pentru Arttribune.com, că muzeele sunt în primul rând puncte de întâlnire în care oamenii merg pentru a fi împreună, a împărtăşi experienţe, interese şi cunoştinţe. Din acest motiv, rolul arhitectului este acela de a concepe sediul unei instituţii culturale, dar şi de a însufleţi spaţii publice în care oamenii să se poată simţi în largul lor.

Pe de altă parte, când se deschide un muzeu, se speră că el ar putea fi aşa cum i-l descria Sam Francis lui Pierre Schneider. Oarecum ca atelierul lui din Santa Monica: un enorm magazin deschis oricui ar dori să lucreze acolo sau să se dedice oricărei alte activităţi. “Muzeele, se poate citi în cartea sa Louvre, mon amour, apărută în 2015, ar trebui să se asemene străzilor. Ar trebui să fie deschise tot timpul. Fără mitizare, fără nicio judecată de valoare. Să nu proclame nimeni: «Aceasta este o capodoperă». Aşa stau lucrurile şi nu altfel. Un spaţiu mare în care locuiesc lucrurile, în care ele pot fi remarcate sau nu – iată ideea mea despre muzeu (…). Un loc în care fiecare să poată face ce vrea”.

Victoria AnghelescuPublicat Vineri, 03 iunie 2016
6383
 | 4
 | 0
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Centrul Atenţiei
alarm off
Cotidianul cititorilor
7 articole/ Actualizat acum 5 ore şi 57 minute
alarm off
Iohannis şi tunul FDGR
13 articole/ Actualizat Miercuri, 22 februarie 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
6 articole/ Actualizat Sâmbătă, 25 februarie 2017
alarm off
Antiştirile Cotidianul
3 articole/ Actualizat Duminică, 26 februarie 2017
alarm off
România din Piaţa Chibrit
62 articole/ Actualizat Miercuri, 25 ianuarie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
99 articole/ Actualizat Joi, 23 februarie 2017
Ioan Vieru

Din partid simbol al schimbării statului totalitar și a economiei, PNL s-a transformat într-o sursă de cooperare cu adversarii democrației.

Ioan VieruPublicat acum 2 ore şi 35 minute