MAE al neamurilor

Ministerul Afacerilor Externe este o familie. Nu una oarecare. Este o familie a intereselor. A intereselor de familie. O familie mare, susținută cu bani de la buget. La salariile de vis, ar fi fost imposibil să fie altfel. Unde e soțul, acolo e și soția. Și viceversa. Vin apoi copiii. Și așa ajunge MAE al României un MAE al neamurilor.

Misiunea imposibilă a intrușilor / ne-neamurilor

Cunoscătorii mediului diplomatic românesc știu că numai câteodată și din întâmplare mai intră în minister câte un rătăcit. Căruia îi trebuie tenacitate să reziste în mediul neamurilor. Și îi trebuie o și mai mare tenacitate să se afirme. Să promoveze examenele de grad diplomatic. Sau să plece în misiune externă. La misiunile mai răsărite și bine plătite, pentru solitari e o aventură dificilă. Uneori, aproape imposibilă. Pe lângă neamuri, mai sunt și colegii. Se aduc unii pe alții. Colegi de facultate, cel mai adesea de an și, aproape sigur, colegi de grupă. Cei mai mulți, rude sau colegi, sunt și bine pregătiți. Oricum, exigența comisiilor de admitere și de promovare nu poate rezista mult în fața neamurilor și a colegilor.

Avantaje și lefuri în doi ori doi

Posturile din serviciul diplomatic extern sunt o atracție irezistibilă. Oferă lefuri și beneficii de vis. Dacă și el și ea merg la „la post“, cum se spune, și beneficiile și visele sunt duble, evident. Astea-s pentru premianți. Pentru aleșii, nu ai destinului, ci ai celor care au pe cineva undeva. Pentru ceilalți, situația e suportabilă. Își iau nevestele sau bărbații pe indemnizație. Adică pe o parte din leafa de titular. Doar pentru că e jumătatea titularului (fie el, fie ea), primește bani frumoși. Și în alte sisteme diplomatice e cam la fel. Mai nou, dacă nu sunt plasate prin minister, prin aceeași misiune diplomatică (ambasadă, reprezentanță permanentă, misiune permanentă, delegație permanentă, consulat, oficiu consular, oficiu diplomatic / de reprezentare), atunci ajung în altă parte. Și mai bine. Mult mai bine! Ajung în instituțiile europene. Evident că și României îi revine un număr de posturi. Și e evident cine le ocupă. Prin concurs, desigur. Uneori și prin concurs de împrejurări. Cine poate contesta rigoarea selecțiilor din instituțiile europene… ?!

Combinatorica permutărilor la Bruxelles

Bruxelles-ul e cel mai convingător argument în favoarea descrierilor mai sus. Cele trei misiuni diplomatice ale României din capitala Europei unite sunt punctul de plecare al studiului nostru de caz. Acestea sunt: Ambasada României, Reprezentanța Permanentă pe lângă Uniunea Europeană și Delegația Permanentă a României pe lângă NATO. Combinatorica din matematică ar putea ajuta la înțelegerea permutărilor de neveste/soți între cele trei misiuni. La care se adaugă, întru voită complicare a lucrurilor, și instituțiile europene.

Rătăciri și excepții

Mai e și câte o rătăcire. Rămas special în centrala MAE! Cu alte cuvinte, cine nu e la ambasadă nu e la misiune, nu e nici măcar la reprezentanță, nu e la ICR, e în cele din urmă, în centrala MAE. Sau pe la vreo altă misiune externă ori prin alte structuri de stat. Dacă pe unii îi recomandă soțul sau soția, pe alții îi recomandă părinții. Nu oricare, ci unii cu funcții politice. Respectabile.

Sunt și excepții: soțiile profesează ca medici în sistemul belgian de sănătate sau în companii particulare. Sau în domenii care nu sunt destinate publicului. Larg!

Ambasada soților nevestelor și a nevestelor soților

La Ambasada României în Regatul Belgiei, Dragoș Bănescu e însărcinatul cu afaceri ad-interim (locțiitor de ambasador până la numirea unuia nou). Soția sa lucrează tot la Bruxelles, dar la Comisia Europeană.
Soția lui Doru Cătălin Hrișcă, secretar I, a rămas să lucreze în centrala MAE.

Ecaterina Constantinescu e diplomat în ambasadă, soțul, Pompiliu Constantinescu, își vede de treabă la ICR.
Diplomatul Mariana Stoian e soția lui Stelian Stoian, ambasadorul României la NATO.

Viceconsul al României în Regatul Belgiei, Cătălina Marica se bucură că soțul ei funcționează în cadrul Misiunii Permanente a țării noastre la NATO.

Carmen Ducaru de la ICR Bruxelles are șansa formidabilă ca soțul său, Sorin Ducaru, după o strălucită carieră diplomatică în sistemul național, să lucreze acum (chiar pe durata mandatului ei de directoare) la Cartierul General al NATO. Evident, la Bruxelles.

Stelian Stoian este ambasadorul României la NATO (Delegația Permanentă) și are bucuria de a-i fi aproape, la Bruxelles, soția, Mariana Stoian, care are gradul diplomatic de ministru consilier. Mariana Stoian prestează servicii consulare la secția de specialitate a Ambasadei României în Regatul Belgiei.

Delegația soțului de pe lângă ambasada soției

Lui Ion Cândea, consilier diplomatic în cadrul Delegației Permanente a României la NATO, îi este alături soția, Diana Larisa, care performează în cadrul Ambasadei României în Regatul Belgiei.

Geta Medeleanu, de la Bruxelles, e o excepție: Marius e din „sistem“, fiind ex-atașat politic la Amman.

O bună echipă la Bruxelles o reprezintă soții: Ștefan Iozsa de la Delegația pe lângă NATO și Georgeta Iozsa de la Reprezentanța pe lângă UE.

Misiunea fiilor. Străluciți!

Un strălucit diplomat la Bruxelles este și Cosmin Boiangiu, fiul ex-deputatului PDL Victor Boiangiu, singurul dintre fruntașii pedeliști din Giurgiu invitat de Băsescu la nunta fiicei sale, Elena.

Șeful secției Politica de Coeziune din cadrul Reprezentanței la UE, Raluca Costandache, se bucură de faptul că soțul său, Adrian Costandache, lucrează ca trimis al MDRP în cadrul Directoratul General de la Bruxelles.
Familie în viață, familie și la serviciu. În cadrul Misiunii Permanente, Alina Băbeanu se ocupă de COEST, R. Moldova, Belarus, Politica Europeană de Vecinătate, și de ENI.

Dan Băbeanu are ca responsabilitate activitatea de combatere a terorismului (COTER).

Anda Hobjilă, ministru consilier, se ocupă, tot la Misiune, de politica externă și de securitate, iar soțul, Doru Hobjilă, lucrează la Comitetul Regiunilor al UE, tot la Bruxelles, evident.

Soția secretarului I din Misiune, Călin Mitri, își desfășoară activitatea tot ca diplomat, dar în centrala MAE.
Florin Tărșăila, de la Secția Transporturi a Misiunii, e mai norocos, soția, Rodica, este salariata Agenției Europene de Transporturi.

Ioan Alexandru Pogea este o tânără speranță a diplomației românești, la fel cum și tatăl său, Gheorghe Pogea, a fost o adevărată speranță pentru guvernul Boc condus de Băsescu-Udrea.

Șefa secției culturale de la aceeași Reprezentanță, Corina Panaitopol, este mulțumită că soțul prestează activități pentru Comisia Europeană.

Cristina Ruscea, din cadrul secției de logistică a Reprezentanței, nu are nimic împotriva faptului că soțul, Viorel, lucrează „în Belgia“, pentru aproximativ 5.700 de euro pe lună.

Secretar II cu probleme de muncă în cadrul Reprezentanței, Andrei Luchici, este onorat că soția, Cristina, lucrează la Cadre, chiar în cadrul Comisiei Europene.

Unde e, dacă nu e

Prin urmare, cine nu e la ambasadă e la delegație.
Cine nu e la delegație e la ambasadă.
Cine nu e la ambasadă sau la delegație e la reprezentanță. Cine nu e la ambasadă sau la delegație e la reprezentanță. Cine nu e la reprezentanță e la ambasadă.
Cine nu e la ambasadă e la reprezentanță.
Cine nu e la reprezentanță sau la delegație e la ambasadă. Cine nu e la ambasadă, nici la reprezentanță, nici la delegație, e chiar la Comisia Europeană sau la instituțiile subordonate.
Cine nu e la ambasadă nu e la misiune, nu e nici măcar la reprezentanța de la ICR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Mia Tudose 1890 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.