Ministerul Afacerilor Externe precizeaz[ sâmbătă, într-un comunicat, că interesele României privind politica de coeziune și politica agricolă comună în cadrul bugetului 2014-2020 trebuie susținute ”ferm și vocal”, iar dacă textul de negociere este ”inacceptabil” este necesară utilizarea dreptului de veto.

„În istoria Consiliilor Europene au fost astfel de situaţii. Chiar negocierile cu privire la cadrele financiare multianuale anterioare au cunoscut astfel de momente. Astfel, acordul asupra actualului cadru financiar multianual (2007-2013) a fost obţinut la Consiliul European din decembrie 2005, în condiţiile în care primele negocieri la nivelul Consiliului European din iunie 2005 au eşuat, pe fondul blocajului generat de opoziţia clară a unor state membre, nefiind posibilă obţinerea consensului Statelor Membre asupra pachetului de compromis propus la momentul respectiv de Preşedinţia rotativă . Deci opţiunea există şi a fost folosită de statele membre, la nivelul Consiliului European, când au considerat că interesele lor majore nu sunt reflectate de pachetul de negociere.
Obiectivele României în aceste negocieri sunt cunoscute şi clare, iar interesele sale privind politica de coeziune şi politica agricolă comună trebuie ferm şi vocal protejate şi susţinute în cadrul negocierilor. Dacă textul de negociere este unul inacceptabil, aşa cum este cazul cu propunerea existentă la acest moment, trebuie să spunem acest lucru partenerilor noştri, inclusiv sub aspectul opţiunii pe care o avem, respectiv de a ne opune. Interesele României au fost cel mai bine reflectate până acum de propunerile Comisiei şi ale Parlamentului European.
Poziţia României nu este una izolată, sunt şi alte state membre care ne împărtăşesc punctul de vedere, atât în ceea ce priveşte politica de coeziune, cât şi politica agricolă comună. Acest lucru a fost reflectat şi de ultima reuniune de la Bruxelles a Grupului Prietenii Coeziunii.
Este evident că aşteptările societăţii româneşti faţă de înaltul oficial care va reprezenta România la Consiliul European sunt de a promova fără echivoc şi cât se poate de ferm interesele României, iar acesta înseamnă inclusiv utilizarea dreptului de veto" a subliniat ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean, potrivit comunicatului citat.

Totodată, MAE precizează în comunicat că, "potrivit Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (art. 312), cadrul financiar multianual al Uniunii este stabilit printr-un regulament adoptat de Consiliul UE în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun. Principiile ce vor fi reglementate prin acest act juridic al Consiliului UE trebuie însă agreate, într-o prima faza, la nivelul instituţiei UE care stabileşte liniile de orientare generale ale politicilor UE, respectiv Consiliul European (conform articolului 15 TUE). Modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul. Această modalitate de adoptare presupune obţinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European asupra principalelor aspecte ale cadrului financiar multianual, fiecare stat membru dispunând practic de un drept de veto în privinţa adoptării cadrului financiar multianual. În cazul în care interesele politice şi economice majore ale unui Stat Membru nu se regăsesc în forma finală a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o opţiune care poate fi luată în calcul de oricare dintre Statele Membre ale Uniunii, ceea ce ar presupune practic neajungerea la consens şi implicit amânarea luării unei decizii pe subiectul respectiv pentru o altă reuniune a Consiliului European.

Victor Ponta a declarat de nenumărate ori în ultimele zile că propunerea de buget a lui Herman Van Rompuy care presupune scăderi atât la politica agricolă comună, cât şi la politica de coeziune, este ,,inacceptabilă” și a susţinut că i-a prezentat lui Traian Băsescu poziţia Guvernului de a manifesta în cadrul Consiliului ,,o opoziţie fermă”, invocând  şi folosirea dreptului de veto al României în cazul în care această propunere ar constitui finalul negocierilor. Ponta a spus, sâmbătă, la Bistriţa, că propunerea preşedintelui Consiliului European privind bugetul UE este cu 8 miliarde mai puţin pentru România, "400 de euro mai puţin pentru fiecare român", iar Traian Băsescu trebuie să voteze împotriva acesteia.

La rândul său, ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a declarat vineri că propunerea de buget a lui Herman Van Rompuy este ”inacceptabilă” pentru România și, ”dacă nu va exista o modificare a ei, partea română poate să meargă până la a se opune acestei propuneri”.

Nu de aceeaşi părere este Traian Băsescu care se face că nu pricepe ce vrea Guvernul să transmită.

"Trebuie să vă spun că de la anunţul de ieri făcut public legat de dreptul de veto, toate statele contributoare s-au băgat în birouri. Sunt într-o alertă că România pune veto. Observaţi ironia. Nu poţi să mergi în halul ăsta la Bruxelles. Şi eu sunt pregătit să uzez de dreptul de veto dacă se încalcă tratatul. De 8 ani, n-am văzut niciun stat care să uzeze de dreptul de veto dacă nu s-a încălcat tratatul. Nu te poţi duce la Merkel să îi spui: "Doamna Merkel, dacă nu îmi dai atât îţi dau un veto de te doare capul", a declarat Băsescu de la Palatul Cotroceni.