Scandalul spionilor de la Interne care ar fi palmat niscai sume de bani din fondurile operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) la adăpostul secretului de stat scoate la iveală o meteahnă mai veche a spionajului românesc. Abuzul de secretizare. Ascunşi sub legi vechi şi abuzive şi aflaţi sub influenţa dascălilor Securităţii de la conducerea ţării, băieţii cu ochi albaştri au găsit noi metode de a-şi rotunji veniturile personale. Sursele noastre afirmă că sumele furate de agenţii acoperiţi ai DIPI sunt minuscule în raport cu aventurile afaceriştilor de la Serviciul de Informaţii Externe (SIE) sau de cei ai Serviciului Român de Informaţii (SRI). Sunt indicii mai mult decât rezonabile că, în spatele mult clamatei siguranţe naţionale, se ascund sub titulatura de “Strict secret de importanţă deosebită” infracţiuni grave, cum ar fi traficul ilegal cu armament sau cu droguri, trafic de influenţă, protecţia lumii interlope ş.a.m.d.
Ar fi îndeajuns să se redeschidă cazul “Cocaină pentru Venezuela”, pentru ca magistraţii să intre în maţele putrede ale traficului cu droguri de mare risc, operaţiuni care, pe vremuri, aduceau venituri substanţiale spionajului extern, astăzi fiind folosite pentru îmbogăţirea unor persoane ocupate cu interesul naţional. “Țigaretele” anilor ’90 sunt alte exemple de dosare cu file secretizate pentru a asigura somnul liniştit al ofiţerilor de contrainformaţii de la SRI,SPP, al şefilor acestora şi al preşedintelui ţării din acea perioadă. Cât despre activitatea agenţilor SIE din Republica Moldova şi modul în care au fost cheltuiţi banii din fondurile operative ale MAE şi SIE, ce să mai vorbim! Cu ani în urmă, fostul procuror şef adjunct DIICOT Ciprian Nastasiu povestea despre fondurile secrete ale SIE, ORHIDEEA şi ALEGRETO, găsite în dosarele “Răpirea din Irak” şi „Armamentul”. El a spus, el a auzit.
Oamenii lor
Și cum pentru măgăriile conspirate de mai sus trebuie să ai oameni pe măsură, în ultimii ani, aflăm şi noi, simpli plătitori de taxe şi impozite, despre deconspirările agenţilor acoperiţi în politica şi presa românească. Arhivele Securităţii ascund încă filiera de dame de companie care a proliferat în posturi de directori de bănci, directori de biblioteci, senatori, modele, staruri şi starlete TV, fete bine instruite şi băgate mai apoi în patul mogulilor postdecembrişti. Căci dacă este vorba despre modele şi deontologi conspiraţi, vorbim despre solde şi salarii plătite de la buget. Astfel, nu am aflat nici până în ziua de astăzi cu cât erau unşi politicienii şi ziariştii cu pricina sau cum şi-au construit aceştia averile impresionante. Uite aşa, deşi fantomaticul procuror, avocat premier etc. Victor Viorel Ponta, agent acoperit al SIE, a fost detronat, statutul său real rămâne în continuare secretizat prin hotărâre de guvern. O analiză atentă a listei de colonei şi generali promovaţi la secret de Gabriel Oprea în MApN poate scoate la iveală agenţii conspiraţi la adăpostul Armatei. Cazul colonelului Robert Turcescu nu este unic. Dar a adus în atenţia publică folosirea documentelor Ministerului Apărării Naţionale, ca instituţie de acoperire a serviciilor secrete. Conspirarea ofiţerilor şi agenţilor Securităţii sub pulpana armatei, Ministerului Afacerilor Externe sau sub acoperirea altor instituţii şi institute de cercetare este o metodă veche. Scriptic, încă din data de 23.07.1973, prin decretul nr. 363 (Strict secret de importanţă deosebită) de constituire a Departamentului de Informaţii Externe, se dădea frâu liber racolărilor şi conspirărilor agenţilor DIE în toate instituţiilor ţării.
Despre conspiraţii SIE la Armată am aflat întâmplător
În august 2005, în presa centrală a apărut un comunicat al Poliţiei Rutiere despre o tragedie petrecută în apropierea localităţii Sineşti, din judeţul Ialomiţa. Victima A.C. adormise la volan provocând un accident mortal. L-am numit pe A.C. victimă pentru că, după o anchetă elaborată, jurnaliştii au scos la iveală subofiţerul Alexandru Constantin, a fost doborât de oboseală după o zi de muncă la vila unui barosan, izbindu-se de un Cielo pe drumul care vine de la Urziceni. IPJ Ialomiţa spunea că victima figura ca angajat al Ministerului Apărării Naţionale, la UM 02448 Bucureşti. Autoturismul figura în evidenţa UM 02544 din acelaşi minister. Surpriza a venit chiar de la MApN care a negat că autoturismul le-ar aparţine (UM 02544 fiind la acea data departamentul financiar al MApN). Cât despre UM 02448, conform purtătorului de cuvânt de la acea vreme, indicativul respective nu aparţinea Armatei. În realitate, maşina era în dotarea Serviciului de Informaţii Externe, iar Alexandru Constantin, subofiţer SIE, era detaşat la Ialomiţa cu o misiune precisă. Lucra la vila şefului său, generalul Dorin Bârjovanu, de la Lilieci. Nu întâmplător, după cum aveam să aflăm mai târziu, Direcţia de Resurse Umane a SIE purta indicativul UM 02448/U.
Un spion nehotărât. Ba la SIE, ba la MApN
Două documente identice emise la o diferenţă de 5 ani relevă faptul că MApN a protejat cadrele comuniste din fostul DIE/CIE, nu numai documentele ultrasecrete ale spionajului extern. Astfel, în ciuda intrării României în NATO şi mai apoi în Uniunea Europeană, MApN a acoperit şi plătit de la bugetul său atât de sărac, nu numai pensiile babane ale vechilor securişti, ci şi şmenurile ofiţerilor sub acoperire din cadrul Serviciului de Informaţii Externe. Existenţa unităţilor MApN la adăpostul cărora lucrează SIE reiese din cererile repetate ale fostului ofiţer DIE Ion Hotăranu, pentru recunoaşterea activităţii sale în cadrul spionajului extern.
În anul 2001, rezervistul DIE/SIE Ion Hotăranu a primit un document purtând antetul Ministerului Apărării Naţionale – UM 02453/2. Prin acesta se confirmă că „domnul Hotăranu Ion, fiul lui Iancu şi Ecaterina, născut la 06.06.1947 în localitatea Izvoarele, judeţul Mehedinţi, a fost cadru militar al unităţii noastre şi a realizat în perioada 01.11.1971 – 31.10.1980 următoarele venituri băneşti:…”. După cum se poate observa în facsimil, adeverinţa eliberată în anul 2001 de Ministerul Apărării Naţionale este semnată şi ştampilată de şeful unităţii militare şi cel al serviciului financiar. Au urmat de-a lungul anilor un şir lung de cereri şi chiar un proces prin care fostul angajat DIE şi-a cerut drepturile. În anul 2006, acelaşi Ion Hotăranu primeşte altă adeverinţă cu un conţinut identic cu cel al documentului din 2001, emisă de această dată de Serviciul de Informaţii Externe. Din aceasta reiese că spionul a activat la SIE. Până şi semnătura şefului serviciului financiar este identică cu cea de la UM 02453/2, (primită cu cinci ani înainte), numai că la Direcţia Personal semnează generalul Valeriu Ruşeţ, fost şef al Direcţiei Personal din cadrul SIE. Şi uite aşa, Hotăranu a aflat că are puteri paranormale: în perioada 01.11.1970 – 31.10.1980 activa ca ofiţer la Ministerul Apărării Naţionale şi în Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii (SIE), în acelaşi timp.
Mai în glumă, mai în serios, cazul de mai sus lămureşte cine sunt generalii şi coloneii de pe lista secretă cu avansări la MApN făcute de Gabriel Oprea şi ce serviciu secret l-a legendat la MApN pe deontologul Turcescu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.