Magistrații RECLAMĂ Senatul la Curtea Constituțională

Judecătorul Marius Badea Tudose, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a sesizat, luni, Curtea Constituţională cu o cerere de soluţionare a posibilului conflict juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi puterea legislativă, în cazul senatorului Dan Şova, se arată într-un comunicat de presă publicat pe pagina de Internet a instituției care îi reprezintă pe judecători și pe procurori.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict de natură juridică constituţională între menţionatele autorităţi publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită, în vederea restabilirii ordinii constituţionale care trebuie să existe între autorităţile publice prevăzute în Titlul III din Constituţia României.
Sesizarea Curţii Constituţionale a fost formulată în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţia României, republicată, ale art. 34 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut aviz de la Senat pentru reținerea și arestarea senatorului PSD Dan Șova pentru trei infracțiuni complicitate la abuz în serviciu.

Cererea de încuviințare a reținerii și arestării vizează dosarul privind contractele încheiate de firma de avocatură a lui Șova cu complexurile Turceni şi Rovinari.

Procurorii susțin că au date şi indicii că Şova a depus la dosarul instrumentat de DNA mai multe documente false, în încercarea de a-şi dovedi nevinovăţia. Mai mult, senatorul PSD ar fi dispus distrugerea toate hardurile calculatoarelor societăţii de avocaţi, pentru a ascunde corespondenţa purtată prin e-mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexuri energetice.

DNA arăta vineri într-un comunicat că „din actele de urmărire penală a rezultat că în perioada 2007-2009, suspectul Șova Dan-Coman a semnat mai multe contracte și acte adiționale încheiate între CER și CET pe de o parte și SCA „Șova și Asociații” pe de altă parte”.
„De asemenea, a rezultat faptul că suspectul Șova Dan-Coman în calitate de „avocat coordonator” mențiune trecută expres în toate aceste contracte, a participat la mai multe discuții legate de obiectul respectivelor documente, s-a deplasat la sediul CER și CET și la alte instituții contribuind efectiv la încheierea acestor contracte și acte adiționale efectuând în plus și activitate de consultanță juridică în temeiul acestor contracte și acte adiționale”, se menționa în comunicatul citat.
Conform anchetatorilor, la data de 20 februarie 2015, prin apărător ales, au fost depuse la dosarul cauzei un nr. de 11 procese – verbale, întocmite în perioada 2005-2009, ale Adunării Generale a Asociaților Societății Civile de Avocați „Șova și Asociații”, neștampilate însă semnate indescifrabil de Dan Șova și de alte 2 persoane.

„În legătură cu aceste documente există suspiciunea rezonabilă că sunt false, în sensul că sunt antedate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective, iar conținutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al suspectului Șova Dan-Coman, pe fondul scandalului mediatic apărut în presă cu privire la contractele de asistență juridică semnate cu complexele energetice Rovinari și Turceni.
Concret, în urma administrării materialului probator, a rezultat că, în perioada decembrie 2005 – ianuarie 2009 s-au adoptat aproximativ 20-30 hotărâri care au avut alte puncte pe ordinea de zi decât cele consemnate în toate cele 11 procese-verbale.
Caracterul fals al celor 11 înscrisuri relevă întreprinderea de acțiuni de o gravitate deosebită din partea suspectului Șova Dan-Coman, activitate infracțională orientată în mod vădit în scopul obstrucționării anchetei fapt ce periclitează grav obiectivele de interes public ale urmăririi penale și implicit ale înfăptuirii justiției penale în general”, susține DNA.

Procurorii mai menționau că „plăsmuirea conținuturilor celor 11 procese-verbale de către Șova Dan-Coman constituie în sine o activitate infracțională prin care s-a încercat inducerea și acreditarea ideii că acesta nu s-a implicat în încheierea celor trei contracte prezentate”.
„De asemenea, a rezultat faptul că în cursul anului 2010, din dispoziția suspectului Șova Dan-Coman s-au distrus toate hardurile calculatoarelor societății de avocați cu scopul de a compromite toate documentele și corespondența purtată pe mail între societatea de avocați și conducerile celor două complexe energetice”, mai acuza DNA.

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, i-a trimis o scrisoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii în care solicită sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea conflictului de natură constituțională creat între puterile statului după ce Senatul a refuzat solicitarea procurorilor privind reținerea și arestarea senatorului Dan Șova.

„Cu referire la soluționarea solicitării formulate de Direcția Națională Anticorupție privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului Șova Dan-Coman pentru săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a trimis o scrisoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în care consideră că se impune sesizarea Curții Constituționale a României pentru soluționarea conflictului de natură constituțională creat între puterile statului, ca urmare a faptului că Senatul a refuzat să răspundă cererii formulate de procurori”, se arată într-un comunicat al DNA.

DNA arată că, pe 25 martie, Senatul i-a comunicat ministrului Justiției că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, însă nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviințarea reținerii și arestării a unui senator.

„Având în vedere aceste împrejurări, considerăm că Senatul României a refuzat să răspundă solicitării care i-a fost adresată de reprezentanții autorității judiciare, astfel încât ne aflăm în situația unui conflict de natură constituțională între puterile statului. Considerăm că, în urma cererii cu care a fost sesizat, Senatul României avea obligația de a adopta fie o hotărâre de admitere, fie de respingere a acesteia. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 67 din Constituție și ale art. 83 din Regulamentul Senatului, în desfășurarea activității, această cameră adoptă legi, hotărâri și moțiuni simple”, declară DNA.

Potrivit prourorilor, soluționarea unei cereri printr-o comunicare adresată de președintele Senatului ministrului Justiției excede cadrului constituțional și echivalează cu refuzul de a se pronunța asupra cererii.

DNA mai susține că, în ceea ce privește, condiția de cvorum invocată în cuprinsul comunicării este contrară dispozițiilor constituționale, în condițiile în care, prin decizia Curții Constituționale nr. 989 din 1 octombrie 2008, s-a constatat că cererile de această natură adresate sunt adoptate prin majoritatea simplă a parlamentarilor prezenți.

Şova a negat, miercuri, în Comisia juridică, că a distrus hardurile calculatoarelor, în dosarul privind relația relaţia juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, pe motiv că email-urile nu se stochează pe hard, ci pe server.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat, joi, Curtea Constituțională privind un posibil conflict constituțional dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă ÎCCJ, CSM și Parlament.

În cererea trimisă Curții, președintele atrage atenția că Senatul și Camera Deputaților nu au pus în acord dispoziile legale cu Legea fundamentală în legătură cu majoritatea necesară pentru adoptarea hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere sau arestare a unui parlamentar.

„Vă solicit să constatați existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești”, afirmă Iohannis în cererea transmisă președintelui CCR.

Președintele arată că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Şova a condus la ”un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esență neconstituțională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanțelor de judecată/procurorului de a se pronunța asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reținerii în condițiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecății, și a fost încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și cel al obligativității unui comportament loial al autorităților publice față de Constituție.”

Senatul nu a încuviinţat miercuri cererea DNA de reținere și arestare preventivă a lui Dan Şova, dând însă în schimb un vot favorabil în cazul cererii de reținere și arestare a fostului ministru de Finanțe Darius Vâlcov.

După ce Senatul a respins cererea DNA, preşedintele Iohannis a afirmat că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, spunând că Legislativul nu se poate erija în instanță.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.