ULTIMA ORA
Magistraţii dau o lovitură de stat
Rating:
20 voturi
Revoltele magistraţilor care se întind în toată ţara seamănă cu o stranie lovitură de stat, în care gloanţele sunt înlocuite cu sentinţe definitive şi irevocabile. Operaţiunea e condusă de preşedintele Înaltei Curţi, Nicolae Popa, şi se bazează pe o gravă eroare de judecată, comisă tocmai de Instanţa Supremă.
Ceea ce Nicolae Popa ignoră cu bună-ştiinţă, deşi a fost părtaş, este că tot eşafodajul juridic prin care magistraţii îşi acordă sporurile salariale are la bază o uriaşă eroare de judecată comisă tocmai de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deşi aride şi deloc mondene, faptele merită recapitulate.
În iunie 1996, Parlamentul a adoptat legea 50 privind salarizarea magistraţilor, în care aceştia erau fixaţi pe grila funcţionarilor publici şi primeau o serie de sporuri, printre care şi cel de risc şi suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50 la sută din salariul brut. Extrem de important: în finalul legii se preciza că aceasta a fost adoptată în condiţiile articolului 74, alineatul 2 al Constituţiei. Acest alineat stabileşte condiţiile în care se adoptă legile ordinare, mai exact jumătate plus unu dintre parlamentarii prezenţi. Legile organice se adoptă în condiţiile alineatului 1 al aceluiaşi articol 74, adică cu jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor. E aşadar mai presus de orice dubiu: legea 50 din 1996 era o lege ordinară.
În vara anului 2000, când parlamentul era în vacanţă, Guvernul Isărescu a adoptat o ordonanţă de modificare a legii de salarizare a magistraţilor, prin care aceştia urcau din grila funcţionarilor publici în cea a demnitarilor. Firesc: reprezentanţii celei de-a treia puteri în stat erau aduşi în rândul celorlalte două puteri, Legislativul şi Executivul. Cu acel prilej, o serie de sporuri au fost incorporate în noile salarii, iar altele au fost eliminate, spre a se realiza o salarizare cât de cât unitară a celor trei puteri. Printre sporurile eliminate a fost şi cel de risc şi suprasolicitare neuropsihică. Guvernul a emis acea ordonanţă în baza unei legi de abilitare emise de Parlament, prin care primea explicit permisiunea de a modifica legea de salarizare a magistraţilor. Ulterior, ordonanţa a şi fost aprobată ca atare, prin lege, de către Parlament.
Începând cu anul 2005, în mod individual sau colectiv, o serie de magistraţi au început să deschidă procese prin care cereau reacordarea acelui spor de 50 la sută, aplicat însă la noile salarii de bază, mult mai mari, corespunzătoare demnitarilor. Acest gen de procese se terminau, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, la nivel de Curte de Apel, astfel încât s-a ajuns ca la unele Curţi de Apel petenţii să primească acele sporuri, iar la altele nu. Pentru a pune punct acestei inconsistenţe şi a obţine o practică unitară, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a solicitat arbitrajul Înaltei Curţi, promovând un aşa-numit “recurs în interesul legii”. În faţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi, care judecă aceste recursuri, procurorul general a pledat în sensul neacordării acestor sporuri, întrucât au fost abrogate în mod legal, prin voinţa celor învestiţi să facă politica bugetară şi salarială a ţării, Parlamentul şi Guvernul.
Secţiile Unite au adoptat însă punctul de vedere contrar. Pivotul argumentaţiei, apărut din neant în motivaţia Înaltei Curţi, a fost acela că Legea 50 din 1996 este lege organică, şi nu ordinară, şi pe cale de consecinţă aceasta nu putea fi modificată prin ordonanţă de guvern. Rămâne un mare mister de unde a scornit Înalta Curte că legea 50 este organică, devreme ce însăşi legea 50 se recomandă singură, prin dispoziţiile sale finale, că e lege ordinară. Sprijinindu-se pe această gravă eroare de judecată, Înalta Curte a repus în vigoare articolul de lege abrogat de ordonanţă, a decis că magistraţii îşi pot cere în continuare sporurile pierdute şi a obligat instanţele să le şi acorde. Din păcate, la ce decid Secţiile Unite ale Înaltei Curţi, recurs se mai poate face doar la Dumnezeu, dar în nici un caz în această viaţă.
Înarmaţi cu această sentinţă, cohorte de magistraţi au intentat noi şi noi procese, şi le-au judecat ei între ei, peste rând şi cu maximă celeritate, şi au obţinut sentinţe definitive şi irevocabile, pe care le-au prezentat spre achitare Ministerului Justiţiei. Bugetul adoptat de Guvern şi aprobat de Parlament nu-şi poate însă permite cele peste 300 de milioane de euro, cât reprezintă prada până acum.
În această primăvară, preşedintele Băsescu a dus în faţa Curţii Constituţionale conflictul dintre puterea judecătorească, pe de o parte, şi cele legislativă şi executivă, pe de alta. CCR a stabilit că Secţiile Unite ale Înaltei Curţi şi-au arogat nepermis atât din prerogativele puterii legislative, când au repus în vigoare un articol abrogat, cât şi din cele ale puterii executive, pentru că au impus o anume politică bugetară şi salarială. Colac peste pupăză, au încălecat şi atribuţiile Curţii Constituţionale, când au declarat drept neconstituţionale prevederi din actele pe care le-au examinat. Aceasta este decizia CCR, general obligatorie, împotriva căreia preşedintele Înaltei Curţi îndeamnă judecătorii la nesupunere, cu argumentul suplimentar, rostit tot vineri: “Curtea Constituţională nu este şefa puterii judecătoreşti”. Prin urmare, răscoala se întinde mai ceva ca la 1907.
Luăm acum, din DEX, definiţia loviturii de stat: “Act de violare a Constituţiei stabilite, prin care un grup de persoane preia cu forţa puterea într-un stat”. Nu se spune nicăieri că o lovitură de stat se poartă, aşa cum istoria şi unele filme ne învaţă, numai cu puşti, cu gloanţe şi cu coctailuri Molotov. Într-un stat democratic, iată, e suficient şi un rastel bine garnisit cu sentinţe definitive şi irevocabile.
10 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
-
Money.ro: Care sunt soluţiile prezidenţiabililor pentru ieşirea din criză. Respectă acestea Acordul cu FMI?
Tema crizei economice i-a antrenat pe Băsescu, Geoană şi Antonescu într-o dispută, la Palatul Parlamentului, în care şeful statului le-a transmis adversarilor politici că propunerilor lor - relaxarea fiscală susţinută de liberal şi subvenţionarea dobânzilor, a social-democratului - nu respectă Acordul cu FMI.
EDITORIALISTI
Autodenunţul Elenei Udrea
În tele-taverna prezidenţială numită B1, unde toţi fripturiştii lui Băsescu se înghesuie să-şi arate susţinerea şi să-i atace pe adversari, s-a petrecut un lucru şocant. Elena Udrea, ministrul Turismului (mamiţica sloganului „Land of Choice“), ne-a arătat câteva referiri la convorbirile fostului procuror Angela Ciurea.Crin Antonescu premier
Poate să învingă bunul-simţ pe 22 noiembrie, la urne? În România nu are cum să aibă loc o revoluţie a bunului-simţ, cum îşi doreşte candidatul PNL. Fiindcă, în primul rând, electoratul, în majoritate, se complace în marasm.România sub ocupaţie
Ţara lui Pagubă Vodă (II)
România va avea sigur preşedinte după 6 decembrie. Se bate apa în piuă din greu. Unii chiar vor vota. Ceea ce rămâne nesigur ţine de o “agendă a lucrurilor lipsă”. O rea litate tot mai sumară, împachetată în ziare. Trecută cu vederea. Orbiţi de spectacolul sclipicios al lumii politice şi de scandalurile mondene. Asurziţi de manele şi de trăncăneala politicianistă. Hă, hă, hăă... M-am săturat!
L-am auzit pe marele histrion promiţându-le militarilor: După 1 ianuarie vă rezolv şi pensiile!Descoperirea urii
Nu de mult, câţiva comentatori cu pretenţii au făcut o descoperire senzaţională: prezenţa urii în viaţa publică românească.Training online
Peste 300 de cursuri online de la SkillSoft.
Campaniile Cotidianul: Stop fraudării alegerilor!
18 Noi 2009 4 comentarii
Pe zi ce trece, semnalele privind posibilitatea fraudării alegerilor sunt tot mai multe. Cotidianul vă prezintă principalele pericole care ar putea influenţa voinţa electoratului. Scrisoare deschisă către preşedintele CE: România în pericol!
01 Noi 2009 43 comentarii
Stimate domnule José Manuel Barroso! Procesul electoral din România evoluează ameninţător! O ţară care, în mai puţin de 10 luni, a angajat credite de 20 de miliarde de euro se epuizează doar în discuţii despre diminuarea Parlamentului! Un mandat prezidenţial plin de scandaluri şi proiecte eşuate este astfel mascat de o consultare a electoratului pe un cu totul alt subiect. Şeful statului desfăşoară o campanie furibundă împotriva principalei puteri democratice, Parlamentul, încercând ca prin minimalizarea acestuia să câştige încă un mandat de preşedinte. Copiii spun lucruri.... electorale: "La revedere, nenea Băsescu!" (video)
13 Noi 2009 2 comentarii
O dată cu apropierea zilei alegerilor prezidenţiale, campania electorală devine din ce în ce mai agresivă, iar clipurile electorale sunt pline de mesaje menite să strice imaginea contracandidaţilor. Aproape la fiecare oră pe Internet apar parodii cu principalii candidaţi, iar, din păcate, în aceste jocuri sunt folosiţi şi minori.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vremea
Cer variabil si ploaie
max: 16 C
min: 0 C
-
-
Servicii si e-Commerce
-
Shops:
-